Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:42 18 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Matematicianul Simion Stoilow, membru al Academiei Române, ofițer de geniu pe frontul din Dobrogea

ro

14 Sep, 2019 00:00 726 Marime text
Pe 14 septembrie 1887 se năștea la București cel care avea să devină fondatorul școlii românești de analiză complexă - matematicianul român Simion Stoilow (uneori scris Stoilov).
 
În 1936 este admis ca membru corespondent al Academiei Române, ca în 1945 să devină membru deplin. Cunoscut drept creatorul teoriei topologice a funcțiilor analitice, este, totodată, creatorul școlii românești de analiză complexă. Tatăl său a fost colonel și a luptat la Smârdan în Războiul din 1877.
 
După ce a studiat la școala elementară „Obedeanu” și la Universitatea din Craiova, Simion Stoilow merge în 1907 la Universitatea din Paris, trei ani mai târziu obținând diploma de absolvent. În 1916, sub îndrumarea lui Émile Picard, obține doctoratul în matematici.
În 1916 se întoarce în țară și participă la Primul Război Mondial, ca ofițer de geniu, la început în Dobrogea, apoi în Moldova. După cum se știe, pe 18 august 1916, la o lună de la intrarea României în război de partea Antantei, Bulgaria a atacat Dobrogea românească, declarația de război fiind făcută abia a doua zi.
 
După încheierea conflagrației, în perioada 1919 – 1921, este profesor de matematică la Universitatea din Iași, iar în perioada 1921 - 1939 la Universitatea din Cernăuți.
În 1939 se mută în Capitală, activând mai întâi la Politehnica, iar din 1941 la Universitate, în perioada 1944 - 1945 fiind rector, iar între 1948 și 1951 decan al Facultăților de Matematică și Fizică.
 
Este activ și în plan politico-social. Astfel, în perioada 1946 - 1948, este ambasador al țării în Franța, iar în 1946 este membru al delegației române, conduse de Gheorghe Tătărescu, la Tratatele de pace de la Paris. În iulie 1947, organizează la Club de Chaillot expoziția „L'art français au secours des enfants roumains", unde participă Constantin Brâncuși, iar Tristan Tzara și Jean Cassou scriu prefața catalogului.
 
A încetat din viață pe 4 aprilie 1961, la București, din cauza unui accident vascular cerebral, fiind incinerat la Crematoriul Cenușa; până în 1990 rămășițele sale pământești au fost conservate la Mausoleul liderilor comuniști din Parcul Carol I.
 
În 1949 pune bazele Institutul de Matematică al Academiei Române, căruia i-a fost și director pentru tot restul vieții. Printre membrii institutului s-au numărat și studenți de-ai săi ca: Martin Jurchescu, Cabiria Andreian Cazacu, Corneliu Constantinescu, Nicolae Boboc și Aurel Cornea. Acest institut, închis în 1975 sub regimul comunist, a fost redeschis imediat după căderea acestui regim și îi poartă numele.
Premiul Simion Stoilow este acordat anual de Academia Română celor cu rezultate deosebite în cercetarea matematică.
 
Sursa text: wikipedia.org
Sursa foto: imar.ro
 
#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualității românești  
 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanța, are ca obiectiv conectarea comunității dobrogene la cel mai înalt for al intelectualității românești - Academia Română. Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituții de educație și cultură constănțene, prin #DobrogeaAcademică se dorește, pe de o parte, readucerea în atenția comunității a relației Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, pornește de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitația de a conferenția despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanța își propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualității românești, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii