Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:52 18 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Locuitorii comunei Cumpăna au sărbătorit Dragobetele (galerie foto)

ro

26 Feb, 2019 00:00 804 Marime text
Cu prilejul sărbătorii iubirii la români, Primăria şi Consiliul Local Cumpăna au organizat duminică, 24 februarie, evenimentul „De Dragobete - Iubeşte Româneşte!”.
 
Cuplurile tinere şi vârstnice s-au bucurat de vizionarea piesei de teatru „Ursul” de A.P. Cehov, un spectacol de Felix Alexa, cu Dana Dumitrescu, Marius Bodochi şi Marian Adochiţei. O bijuterie de piesă, apreciată de publicul de toate vârstele şi de orice condiţie, ideală pentru o primă întâlnire cu teatrul, pentru că poate genera dragoste la prima vedere şi dependenţă pe termen lung. „Suntem convinşi că, indiferent de vârstă, sufletul rămâne veşnic tânăr şi îndrăgostit, motiv pentru care locuitorii comunei Cumpăna au fost alături de noi pentru a sărbători dragostea, cel mai sublim sentiment al omului”, a declarat primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju.
 

Cine a fost Dragobete

 
Dragobete, cunoscut şi sub numele de Dragomir, este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca fiind un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, care sălăşluieşte mai mult prin păduri. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce „se logodesc“ în această zi.
 
Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri, prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala „Dragobetele sărută fetele!“. Credinţele populare referitoare la această sărbătoare sunt multe. Astfel, în popor se spune că cei care participă la Dragobete vor fi feriţi de boli şi mai ales de febră şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.
 
În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e „născută din surâsul zânelor“, era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.
 
În Mehedinţi, exista obiceiul numit „zburătorit“, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor. Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii