Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:25 26 11 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

„Restaurăm istoria și construim viitorul“ Muzeul Țăranului Român, locul în care sunt reconstituite spiritul și înțelepciunea populară ce definesc leagănul neamului românesc

ro

28 Oct, 2020 00:00 1228 Marime text
  • Ideea unui muzeu care să cinstească arta și tradițiile populare s-a născut la începutul anilor 1900.
  • Construcția începută în 1912 era operă a arhitectului Ghica Budești.
  • Pe parcursul lucrărilor de consolidare, întreprinse de Aedificia Carpați, au fost inserați piloți forați cu bare de carbon și tuburi din beton armat și s-au executat tencuieli armate la nivelul pereților.
  • Cel care a condus lucrările desfășurate pentru restaurarea Muzeului Țăranului Român a fost ing. Marius Stan, managerul proiectului de consolidare și restaurare a Cazinoului din Constanța.

Se spune că veşnicia s-a născut la sat, acolo unde, din timpuri străvechi, ţăranul român şi-a iubit glia şi pământul ca pe propriii părinţi.

Şi ce altă cale mai bună de a cinsti memoria a secole întregi de tradiţii, meşteşuguri şi înţelepciune populară care s-au adunat în ograda şi în bătătura ţăranului român, ajungând să simbolizeze astfel universul şi leagănul neamului românesc, decât o clădire menită să adăpostească spritul său pentru veşnicie?

Ideea unui muzeu care să cinstească arta și tradițiile populare s-a născut la începutul anilor 1900. Ulterior, piatra de temelie a clădirii ce avea să adăpostească Muzeul de Artă și Tradiții Populare a fost pusă în 1912, în baza decretului semnat de Regele Carol I.

Arc peste timp, la mai bine de o sută de ani de la prima cărămidă zidită la temelia clădirii, spiritul acesteia rămâne viu şi răsuflă viaţă, graţie lucrărilor de restaurare şi consolidare desfăşurate de Aedificia Carpați şi partenerii săi pentru acest proiect.

 

Decret semnat de Regele Carol I

Potrivit istoricului Muzeului, în baza Decretului Regal nr. 2777, semnat pe 13 iulie 1906 de Regele Carol I, Alexandru Tzigara-Samurcaș este numit de către Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor, în funcția de director al Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială.

Acest muzeu a funcționat pe locul fostei monetării a statului, până în 1912, an în care s-a pus piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească“ a Muzeului de la Șosea, acesta fiind apelativul sub care Muzeul de Etnografie va fi denumit, cu afecțiune, de bucureșteni timp de multă vreme.

Construcția începută în 1912 era operă a arhitectului Ghica Budești.

Însă istoria nescrisă a simbolismului țăranului român începe propriu-zis la scurtă vreme de la Unirea Principatelor.

„Exposițiune națională“

Potrivit datelor oficiale puse la dispoziție de Muzeul Țăranului Român, „în această perioadă de început al construcției naționale, Țăranul devine deja o referință simbolică centrală a identității noastre, iar cultura țărănească începe să-i intereseze tot mai mult pe orășeni“.


Conform sursei citate, pentru a da un impuls „industriei casnice“, ce suferea din pricina concurenței produselor străine (la modă și, în plus, mai ieftine, fiind create industrial), Alexandru Ioan Cuza dă în 1863 o ordonanță pentru organizarea unor expoziții în care să intre și produse ale industriei casnice țărănești.

În acest sens, pe 20 mai 1863, se deschide la Obor, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, „exposițiunea națională de la Moșii de vite, de flori, de legume, de produse agricole și industriale“. Apar primele colecții private, expoziții naționale și participări ale României la expozițiile universale. Începe să se pună deja problema unui muzeu național, care să adăpostească în special produsele artistice ale poporului român.

Palat al artei

Așa cum am menționat anterior, în 1912 este pusă piatra de temelie a clădirii proiectate de arhitectul Ghica Budești, clădirea urmând să adăpostească Muzeul Țăranului Român.

Imobilul este o ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din tradiția brâncovenească, find dispus în forma incintelor de tip monastic.

Construcția a fost finalizată în anul 1941, luând înfățișarea actualului monument de arhitectură care este sediul Muzeului Național al Țăranului Român.

Zidăria aparentă din cărămidă roșie, arcadele și elementele traforate, foișorul amintind de clopotnițele vechilor mănăstiri, conferă clădirii somptuozitatea unui adevărat palat al artei, spun specialiștii.

În urma unor expertize, a ieșit la iveală faptul că imobilul avea nevoie de lucrări de consolidare.

Acoperișul din țiglă ceramică glazurată, înlocuit parțial

Acestea au fost desfășurate de firma Aedificia Carpați și partenerii săi pentru acest proiect.

Cel care a condus lucrările desfășurate pentru restaurarea Muzeului Țăranului Român a fost ing. Marius Stan, managerul proiectului de consolidare și restaurare a Cazinoului din Constanța.

Astfel, în timpul lucrărilor de consolidare, au fost inserați piloți forați cu bare de carbon și tuburi din beton armat și s-au executat tencuieli armate la nivelul pereților.

Totodată, lucrările de restaurare au avut un rol important în derularea contractului, fiind necesară revizuirea șarpantei și înlocuirea parțială a acoperișului din țiglă cermaică glazurată.

De asemenea, a fost restaurată fațada, cu integrarea elementelor din piatră și zidăria aparentă.

Dublarea tâmplăriei metalice cu ferestre din lemn de stejar stratificat, restaurarea decorațiilor interioare în zonele afectate de consolidare și înlocuirea în totalitate a tuturor instalațiilor întregesc tabloul general al lucrărilor și evidențiază complexitatea proiectului.

De altfel, lucrarea a fost premiată cu Trofeul Calității.

Muzeul deține colecții de ceramică, port popular, țesături pentru interior, lemn, mobile, feronerie, scoarțe. În curtea muzeului dinspre bulevardul Ion Mihalache a fost montată o biserică din lemn, monument istoric din secolul al XVIII-lea, strămutată aici în anul 1992.



Citește și:

„Restaurăm istoria și construim viitorul“:
Mânăstirea Antim, bijuteria arhitecturii brâncovenești. Lucrările de restaurare, demarate chiar în anul dedicat ctitorului său (galerie foto)




 

Ti-a placut articolul?

Comentarii