Proiect Condiții mai ușoare pentru angajarea de arhitecți șef în administrațiile publice locale

• Din cele 41 județe, poziția de arhitect-șef este ocupată/temporar ocupată în doar 27 județe
• Din cele 103 municipii poziția de arhitect-șef este ocupată/temporar ocupată în doar 54 municipii
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației dorește să ușureze legislația pentru facilitarea angajării de arhitecți în administrațiile publice locale

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat în transparență decizională un proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Propunerile, sugestiile sau opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus dezbaterii publice pot fi transmise pe adresa Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei, Bd. Libertăţii, nr. 16, Latura Nord, sector 5, Bucureşti, la adresa de e-mail: transparenta@mdlpa.ro, în termen de 10 zile calendaristice de la publicarea anunţului. Proiectul de act normativ a fost publicat în data de 31.03.2021.

O problemă gravă și care s-a perpetuat și accentuat de-a lungul anilor o constituie ocuparea deficitară a funcției de arhitect șef la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cu precădere la nivelul orașelor și comunelor, dar nu numai, fapt care afectează negativ atât funcționarea structurilor de specialitate din domeniul urbanismului și autorizării construcțiilor de la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cât și dezvoltarea durabilă şi coerentă a teritoriului naţional.

Potrivit Legii nr. 350/2001 privind amenjarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, art. 36 alin. (3), arhitectul-şef desfăşoară o activitate de interes public, ale cărui scopuri principale sunt dezvoltarea durabilă a comunităţii, coordonarea activităţilor de dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu şi a calităţii arhitecturale la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.
Potrivit analizelor făcute de MDLPA, există la nivel național un deficit important de specialiști în domeniul urbanismului, arhitecturii și construcțiilor, atât în mediul privat cât și în cel public, sens în care se impune identificarea de soluții de utilizare cât mai eficientă și inteligentă a resurselor umane existente.

Astfel, la nivelul celor 5 instituții de învățământ superior cu specializări în domeniul arhitectură/urbanism (Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București, Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea Politehnică Gheorghe Asachi Iași, Universitatea din Oradea și Universitatea Tehnică Cluj-Napoca), au fost identificate (în anul 2021) un număr de cca.1000 de locuri disponibile/an.

Totodată, conform Registrului Urbaniștilor din România (https://www.rur.ro/specialisti-cu-drept-semnatura) în perioada 2005-2021 au fost autorizați să exercite profesia doar 1.606 de arhitecți, 312 de urbaniști și 79 de conductori arhitecți, însumând un total de 1.997 de persoane cu studii în domeniul arhitectură/urbanism, dintre care 20 au decedat în cursul anului 2020. Astfel, rămân, teoretic, 1.973 de persoane cu pregătire de specialitate care să deservească 3.228 de unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale (41 județe, 103 municipii, 6 sectoare, 216 orașe, 2.862 comune). Practic însă, din cele 1.973 persoane cu drept de semnătură lucrează la momentul de față în administrația publică locală doar 183, dintre care 180 de arhitecți-șef și 3 arhitecți.

Astfel, din cele 41 județe, poziția de arhitect-șef este ocupată/temporar ocupată în doar 27 județe, din cele 103 municipii poziția de arhitect-șef este ocupată/temporar ocupată în doar 54 municipii, din cele 6 sectoare ale municipiului București, în 4 este ocupată/temporar ocupată poziția de arhitect-șef, în cele 216 orașe poziția de arhitect-șef este ocupată/temporar ocupată în 76 orașe, iar din cele 2.862 comune, poziția de arhitect-șef este ocupată/temporar ocupată în doar în 19 dintre acestea. Din analiza repartizării pe județe a pozițiilor de arhitecți șefi se remarcă faptul că există 3 județe în cadrul cărora nu există nicio unitate administrativ-teritorială care să dețină funcția de arhitect șef ocupată sau temporar ocupată (Gorj, Buzău și Ialomița) și 2 județe în cadrul cărora, la nivelul unităților administrativ-teritoriale din județ, funcția de arhitect șef este doar temporar ocupată (Vrancea și Galați).

Ca urmare a complexității activității la nivelul județelor și municipiilor este nevoie de mai mulți arhitecți și urbaniști (minim 3-5), la nivelul orașelor și comunelor de minim 2 pentru cele mari (peste 10.000 locuitori) și minim 1 pentru cele mici (sub 10.000 locuitori). Per total, necesarul pentru asigurarea funcționării compartimentelor de urbanism și amenajarea teritoriului de la nivelul unităților administrativ teritoriale ar fi de minimum 5000.

Propuneri făcute de MDLPA

Având în vedere că dezvoltarea durabilă şi coerentă a teritoriului naţional este în primul rând o responsabilitate a autorităţilor adminsitraţiei publice, este necesară consolidarea capacității acestora de a-și exercita rolul privind planificarea şi controlul dezvoltării armonioase şi durabile a teritoriului prin crearea premiselor necesare pentru funcționarea structurilor de specialitate din domeniul urbanismului și autorizării construcțiilor de la nivelul unităților administrativ-teritoriale prin:

• Exinderea ariei studiilor pentru exercitarea profesiei de arhitect șef la nivelul municipiilor (altele decât reședință de județ), oraşelor şi comunelor și către alte domenii de specializare colaterale arhitecturii/urbanismului, de natură să asigure un minim de expertiză în domeniu, în speță inginer sau subinginer în domeniul construcţiilor, sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcţii, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor, organizate de către Institutul Naţional de Administraţie;
• Deschiderea profesiei prin eliminarea atestării de către Registrul Urbaniştilor din România și reglementării posibilității realizării cursurilor de specialitate și la nivelul altor furnizori de formare şi perfecţionare profesională;
• Flexibilizarea condițiilor de vechime în situația în care în care la concursurile organizate pentru ocuparea funcţiei de arhitect şef nu se prezintă persoane care îndeplinesc condiţiile legale de vechime, prevăzute de art. 468 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
• Reglementarea cooperării între unitățile administrativ-teritoriale în vederea desfășurării activităţilor de control, inspecţie, urbanism şi amenajarea teritoriului, pe principii de eficienţă, eficacitate şi economicitate, la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară ai căror membri sunt sau la nivelul structurilor judeţene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, potrivit legii sau prin cooperare între unități administrativ-teritoriale;

Clarificarea unor aspecte legate de dreptul de semnătură al arhitecților șefi din cadrul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară constituite în vederea asigurării furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană şi teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire.