Nutriționistul explică „magia” din spatele etichetei Ce înseamnă „ambalat în atmosferă protejată” și de ce este o soluție sănătoasă

Mulți consumatori privesc cu suspiciune alimentele care rezistă mult timp, temându-se de conservanți. Totuși, nutriționistul Mihaela Bilic explică faptul că tehnologia MAP (Modified Atmosphere Packaging) este o metodă prietenoasă de a păstra prospețimea.

Aceasta presupune înlocuirea aerului din ambalaj cu gaze prezente natural în atmosferă (azot, oxigen, CO2), reușind astfel să prelungească viața produselor fără a altera compoziția lor nutritivă.

Ce spune nutriționistul 

Ce înseamnă “ambalat în atmosferă protejată”?

Azotul, oxigenul, dioxidul de carbon sau argonul sunt gaze capabile să creeze o atmosferă protectoare care încetinește degradarea alimentelor și optimizează conservarea lor. Gazul are capacitatea de a prelungi perioada de valabilitate, reduce risipa alimentară și protejează proprietățile organoleptice ale unui produs.

Ambalarea în atmosferă modificată sau MAP (Modified Atmosphere Packaging) înseamnă eliminarea aerului din interiorul ambalajului prin înlocuirea lui cu un gaz sau amestec de gaze, operațiune care are scopul de a prelungi termenul de valabilitate al produselor fără a fi nevoie de conservanți.

MAP este metodă de păstrare care se aplică unei game largi de alimente, de la carne și pește până la legume.

Azot pentru chipsuri și cafea
Azotul este un gaz inert, nu interacționează și nu este absorbit de produs. Are funcție de umplere și protecție, este folosit pentru a elimina oxigenul care rămâne în ambalaj în timpul împachetării. Se utilizează pentru chipsuri sau cafea boabe.

Oxigen pentru carne și salate
Oxigenul este folosit la ambalarea cărnii sau peștelui cu scopul de a păstra aspectul optim- previne sau întârzie degradarea mioglobinei, care dă o culoare gri neplăcută. În concentrații mai mici se folosește pentru legume sau plante cu fructe verzi, cum ar fi salatele în pungă.


Dioxid de carbon pentru paste și pește
Folosirea CO2 întârzie proliferarea bacteriilor sau ciupercilor. Este solubil în apă și grăsimi, deci necesită o dozare precisă ca să evităm schimbarea gustului prin acidificarea produsului. Amestecat cu azot, este folosit la conservarea pastelor, cărnii și peștelui, unde are o funcție bacteriostatică.

Azotul, oxigenul, dioxidul de carbon sau argonul blochează sau reduc degradarea enzimatică și biochimică a produselor și previn alterarea generată de microorganisme patogene. Prin prelungirea perioadei de timp în care produsul își păstrează caracteristicile (aromă, culoare, consistență, valoare nutritivă, standarde de siguranță pentru sănătate și igienă) crește și perioada în care aceasta rămâne la raft. O acțiune în numele sustenabilității, pentru a evita risipa inutilă de alimente. Totul cu aer!- a precizat Mihaela Bilic. 

 Citește și:


„Super-alimentele” bunicilor. De ce toba și leberul sunt mai sănătoase decât credeam