Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:52 25 09 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ministrul Ioan Deneş explică Situaţie critică în judeţul Constanţa şi Delta Dunării. Câţi mistreţi vor fi ucişi şi ce se întâmplă cu vacile localnicilor (galerie foto)

ro

15 Aug, 2018 00:00 1753 Marime text
Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, s-a întâlnit marţi, 14 august, la Constanţa, la invitaţia Prefecturii Constanţa, alături de Consiliul Judeţean Constanţa, dar şi de unităţile deconcentrate ale instituţiilor din subordinea Prefecturii.
 
„Am convenit să avem un Comitet Local de Combatere a Bolilor şi la o parte din această discuţie aţi participat şi dumneavoastră. Au fost reprezentanţi de la instituţiile abilitate şi cu o responsabilitate în această zonă, precum şi o serie de primari şi viceprimari. Îi mulţumesc pentru prezenţă şi domnului Muşetescu, guvernatorul Deltei Dunării. Cu siguranţă o să ofere câteva detalii cu ceea ce priveşte pesta porcină africană (PPA) în Delta Dunării”, a precizat Ioan Deneş.
 
Acesta a precizat că s-a format Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă la nivel naţional, unde s-au stabilit palierii de identificare a numărului de mistreţi ce urmează a fi vânaţi, în perioada existenţei pestei porcine africane în România.
 
„Eu am să mă limitez la problematica legată de mistreţi şi prădătorii din anexa 1, anexă care spune ce specii sunt admise vânătorii conform legii în vigoare. Privind măsurile suplimentare luate de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, noi am avut o serie de propuneri care au ţinut cont de directiva 60, articolul 15 şi 16, în ceea ce priveşte PPA la mistreţi. Desigur, transpusă în HG 830, ţinând cont de aceste două norme, a apărut un plan suplimentar de măsuri pentru combaterea PPA.
 
Câteva puncte se referă la mistreţi şi la alţi prădători şi la speciile protejate din anexa 2, respectiv sub responsabilitatea guvernatorului rezervaţiei Delta Dunării, în ceea ce priveşte toate speciile. Prin Legea Vânătorii, în Deltă, este interzisă vânătoarea tuturor speciilor. După discuţiile pe care le-am avut cu specialiştii, abordarea noastră a fost pe trei paliere. Am avut o discuţie privind zona de focar sau zona infectată plus zona de tampon, care are o rază de 13 km. Al doilea palier este legat de zona infectată, iar al treilea se referă la ariile naturale protejate, inclusiv Delta Dunării”, a spus Deneş. 

960 de mistreţi vor fi vânaţi la Constanţa 

Ministrul Deneş a prezentat cifre diferite, la nivel naţional, stabilite de specialişti, cu privire la numărul de mistreţi ce urmează a fi vânaţi. În judeţul Constanţa, vorbim de un număr de 960 de mistreţi. „Iubesc animalele vii” a fost una dintre cele mai vehemente declaraţii pe care le-a făcut ministrul, însă nu a ştiut să precizeze câţi mistreţi au fost deja ucişi în Dobrogea, precizând că aceste cifre le au vânătorii care au fost aprobaţi, ministerul neavând o statistică în prezent, chiar dacă pesta a făcut prăpăd în România.
 
„Dacă mă refer la judeţul Constanţa, pe raza acestuia sunt constituite 56 de fonduri cinegetice, contractate cu 15 organizaţii vânătoreşti. După discuţiile avute în comitet, în 15 mai 2018 am aprobat o cotă de vânătoare la nivel naţional, care se regăseşte pe fiecare fond de vânătoare. În judeţul Constanţa, s-a aprobat un număr de 726 de mistreţi care urmau să fie recoltaţi începând de la acea dată şi până este interzisă vânătoarea la mistreţi. Există o perioadă din an când este voie să fie făcută vânătoare. Recoltare înseamnă vânare. Este sinonim. Această cotă de vânătoare s-a stabilit pe baza normativelor stabiliţi de către ICAS, care este o instituţie de specialitate. În urma analizelor de efective reale, se stabilesc aceste cote de vânătoare, nu numai la mistreţi.
 
În anul 2004, printr-un ordin de ministru din acea vreme, s-a stabilit efectivul optim la nivel naţional, care, din acel ordin de ministru, este de 36.915 mistreţi în România, iar în judeţul Constanţa este de 285. În fiecare an, pe baza acelor normative, ICAS a stabilit pe lângă acel efectiv să se adauge un număr, iar de la an la an a rezultat în 2018, un efectiv care avea un număr în plus faţă de 285 în Constanţa.
 
Avem o situaţie aparte în România cu virusul PPA, care, repet, nu are antidot, nu are vaccin, singura metodă este de a recolta mistreţii din aceste zone infectate, după analiza făcută în Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, s-a decis, la nivelul Ministerului Apelor şi Pădurilor, ca diferenţa dintre efectivul optim ICAS să se revină la acel efectiv din 2004, respectiv în judeţul Constanţa la 285 de mistreţi. Diferenţa dintre 285 şi efectivul optim este de 234 de exemplare, pe lângă cele 726.
 
În total, în judeţul Constanţa este un număr de 960 de mistreţi, care trebuie recoltaţi. În judeţul Constanţa, nu este declarat vreun mistreţ infectat cu PPA, dar dacă nu este declarat, asta nu înseamnă că nu s-ar putea să fie PPA la mistreţi. Cele 234 de exemplare trebuie recoltate în 90 de zile, iar cei 726 în 90 de zile plus încă două luni de zile. Din luna mai se recoltează”, a punctat ministrul.
 
„De ce mi-a fost frică nu am scăpat. E un moment foarte trist pentru mine ca om, dar şi pentru rezervaţie, din două motive. Primul ţine de ceea ce înseamnă faună, iar al doilea motiv sunt probleme în zona umană. Acolo oamenii au pierdut nişte animale şi merg mai departe cu ideea că dincolo de situaţia grea a omului din Delta Dunării, avem şi o situaţie grea din punct de vedere economic pentru că vorbim de mari ferme, care au primit o lovitură grea.
 
Am spus toate astea ca să înţelegeţi că la ora asta situaţia este dramatică în Delta Dunării în ceea ce priveşte porcul mistreţ. Dacă noi nu l-am ucide mâine sau poimâine, dar eu vă garantez că în maximum 3 luni efectivul de porci mistreţi s-ar reduce sub 10%. Asta este o populaţie care este condamnată biologic. Acum, eu am spus-o. Am oarecare rezerve vizavi de ceea ce înseamnă răpitori. În Delta Dunării, lucrurile sunt clare. Şi vă dau un exemplu: şacalul. Şacalul mănâncă din hoit, hoitul este infestat. El ia în aparatul digestiv virusul, virusul se duce în sânge, după care se duce în urină şi în fecale. El este un transportor al acestui virus, pe care urina infestează solul. Acolo vin alte animale care pasc şi se infestează mai departe.
 
Vectorul doi: vaca. Trece printr-o zonă prin care au trecut 30 de mistreţi, dintre care 5 sunt infestaţi şi au lăsat fecalele în zonă, inclusiv iarba. Vaca mănâncă iarba, virusul nu face diferenţa între şacal şi vacă. Vaca infestează în egală măsură solul. Vaca are o problemă, ea ajunge şi la om în bătătură şi atunci dacă mergem în terminologia epidemiologică, avem vectori cu incidenţă mai mare şi vectori cu incidenţă mai scăzută.
 
Trebuie să ne ducem pe zona eradicării acestei probleme, dacă ne limităm doar la a împuşca şacali şi mistreţi, eu nu consider că ne ducem obligativitatea de a scăpa de flagel până la capăt. Noi trebuie să luăm măsuri în limitarea circulaţiei pe zona publică a animalelor domestice. Pentru că animalele se cresc în ţarcuri, în ferme, nicidecum pe zonă publică.
 
În Delta Dunării este un mod tradiţional de creştere a animalului. Am numărat 1.000 de porci domestici crescuţi în condiţii cvasiilegale, am găsit un paznic de ţevi spre Constanţa, care avea 30 de porci. Au murit toţi. Avem nenumărate exemple. Avem adăposturi pescăreşti unde am găsit 80 de porci. Lucrurile sunt amestecate. Nu e nimeni un criminal. E foarte grav ce se întâmplă. Omul a preluat ştafeta, omul este vector. Este o atitudine patriotică să nu îşi vinzi porcul ştiind că eşti în focar doar pentru a obţine câţiva lei în plus la kilogram. Noi am numărat 5.700 de vaci în libertate. O să luăm legătura cu Ministerul Agriculturii. Noi am depăşit capacitatea de suport a Deltei de păşunat. Suprafaţa este ceva variabil. Trebuie să fie o medie. Legea îmi dă dreptul să iau vacile şi să le mutăm undeva într-o zonă îngrădită în care ele să nu mai plece”, a spus Mălin Muşetescu, guvernatorul Deltei Dunării.

15 focare de pestă porcină africană, la Constanţa 

Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Horia Marius Ţuţuianu, a punctat că în Constanţa sunt 15 focare de pestă porcină africană. „În judeţul Constanţa, au fost confirmate 15 focare de infecţie. Împreună cu Prefectura, cu ministerele, cu DSV, cu Direcţia Agricolă şi cu primarii, desigur, încercăm să luăm toate măsurile pentru a evita extinderea pestei porcine. Să sperăm că în perioada următoare va stagna, uşor-uşor, va dispărea această pestă din judeţul Constanţa, cu efecte foarte grave pentru judeţ, din punct de vedere economic”, a spus Horia Marius Ţuţuianu.
 
Ca urmare a apariţiei noilor focare, s-a stabilit redistribuirea filtrelor de control şi dezinfecţie. Sunt înfiinţate 7 filtre de control şi dezinfecţie, în 6 localităţi (Saraiu - 1 filtru, Tichileşti - 2 filtre, Seimeni- 1 filtru, Mihai Viteazu - 1 filtru, Hîrşova - 1 filtru, Dulceşti - 1 filtru). Filtrele sunt formate din reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Constanţa şi cei ai Poliţiei Locale Costanţa, împreună cu reprezentanţi ai D.S.V.S.A. Constanţa, pentru controlul tuturor mijloacelor de transport care tranzitează zona de protecţie şi zona de supraveghere.
 
La nivelul judeţului Constanta sunt confirmate 37 de focare de pestă porcină africană, din 15 localităţi (Istria - 2 focare, Cheia - 5 focare, Vadu Corbu - 4 focare, Vadu Oii - 5 focare, Gârliciu - 1 focar, Ciobanu - 6 focare, Dulceşti - 1 focar, Hîrşova - 3 focare, Seimenii Mici - Seimeni - 1 focar, Seimeni - 1 focar, Lazu- 1 focar, Tuzla - 1 focar, Traian - Săcele - 1 focar, Băltăgeşti- 2 focare, Tichileşti - Horia).

Ti-a placut articolul?

Comentarii