LIVE VIDEO Președintele Nicușor Dan anunță la Palatul Cotroceni noile numiri la conducerea PICCJ, DNA și DIICOT

Astăzi, 8 aprilie 2026, președintele României, Nicușor Dan, susține o conferință de presă.

Conferința are loc la Palatul Cotroceni.

Nicușor Dan a anunțat că a semnat numirile la conducerile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICC), Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Cristina Chiriac va fi viitorul procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Viorel Cerbu va fi procuror-șef al DNA, Codrin Miron va fi procuror-șef DIICOT. Au fost numiți în funcții și Marius Voineag, fost șef DIICOT, care va fi noul procuror general adjunct al PÎCCJ. Alex Florența, fostul procuror general al PÎCCJ, va fi procuror-șef adjunct al DIICOT.


Singura propunere respinsă a fost cea a procurorului Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT.

„Am semnat decretele pentru numire doamnei Cristina Chiriac în funcția de procuror general, a domnului Viorel Cerbu în funcția de procuror șef DNA și a domnului Codrin Miron în funcția de procuror șef DIICOT”.

„Domnii Ştefan şi Florenţa îşi vor începe activitatea în 15 aprilie, pentru că poziţiile pe care au candidat sunt vacante. Domnul Voineag şi doamna Mincă îşi vor începe activitatea în 30 iunie când se eliberează poziţia pe care au candidat. Am respins candidatura domnului Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcţia de procuror şef adjunct DICOT. După acest moment, aşteptarea pe care o am de la Parchete şi implicit de la şefii Parchetelor este o dinamizare a activităţii Parchetelor pentru a răspunde aşteptărilor românilor, pentru că românii văd corupţie şi mare corupţie în interacţiunea lor zilnică cu autorităţile statului. De marea corupţie se ocupă DNA, de corupţia curentă se ocupă Parchetul General. De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor reţele de droguri şi a marilor reţele de evaziune fiscală. De la sine înţeles, drogul este un fenomen social extrem de nociv care afectează tot mai mulţi români şi evaziunea fiscală afectează bugetul statului. Să comunice în spaţiul public, ceea ce, din păcate, predecesorii lor n-au făcut. (...) Dacă vorbim în mod special de Parchetul General - blocajul pe Secţia specială de anchetare a magistraţilor. Şi am un mesaj pentru corpul procurorilor pentru că să fii procuror e o meserie de vocaţie. Vrei să te faci procuror pentru că vrei să elimini infracţionalitatea, vrei să te lupţi cu infracţionalitatea care afectează viaţa semenilor tăi. Şi, din păcate, s-a întâmplat că sistemul nostru judiciar a transformat procurorii într-un fel de funcţionari apăsaţi de mii de dosare şi care nu mai au timpul necesar ca să se uite la dosarele care sunt cu adevărat de impact pentru societate. Şi una din preocupări şi una din discuţiile importante pe care le voi avea cu noii şefi ai Parchetelor va fi despre cum să punem în balanţă activitatea asta de rutină care este necesară şi cum putem să o simplificăm, să o standardizăm şi cum să lăsăm totuşi timp procurorilor pentru a se ocupa de acele dosare importante cu impact asupra societăţii”, declară președintele.

„Am atributul constituţional să mă pronunţ pe chestiunile acestea. Tot procesul acesta a început cu un act de voinţă al procurorului care şi-a asumat să vrea să ocupe o funcţie de conducere. Cred că în momentul când românii au ales un preşedinte s-au aşteptat să aibă un preşedinte care gândeşte cu capul lui. Am acest mandat şi am acţionat cum am crezut mai bine. Cred că decizia e corectă. Am garanţia că această alegere este bună faţă de momentul pe care îl trăim. Dacă eu greşesc, o să fiu penalizat peste patru ani. Dacă formatorii de opinie greşesc - îi penalizează cineva?”.

Nicuşor Dan a fost întrebat dacă românii vor afla vreodată ce s-a întâmplat la Revoluţie şi la Mineriadă.

„În linii mari noi ştim ce s-a întâmplat. Chestiunea este cum asociem cu nume de oameni care chiar au activat în perioadele acelea. Asta este ce lipseşte. Dar ce s-a întâmplat, mai ales la Mineriadă, în opinia e foarte clar ca fenomen social”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni.

El a fost întrebat, de asemenea, dacă aceste cazuri reprezintă un eşec al Justiţiei. „Fără discuţie, da. E o chestiune de management”, a conchis acesta. 

„S-a repetat la infinit că tot acest context este dacă preşedintele aprobă sau nu aprobă propunerile PSD. Nu sunt propunerile PSD. Dacă Giovanni Falcone ar fi în viaţă şi ar fi procuror român în activitate şi ar vrea să devină procuror general ar trebui să depună un dosar la Ministerul Justiţiei, să fie audiat de o comisie condusă de ministrul Justiţiei şi Ministrul Justiţiei, PSD, să trimită propunerea către preşedintele României. Şi nu cred că domnul Falcone era pesedist. Am fi putut avea o discuţie dacă dintre candidaturile care au fost propuse erau unele mai slabe care au fost admise şi unele bune care au fost respinse, dar n-am văzut discuţia asta în spaţiu public. Putem să o avem oricând doriţi. Am avut multe discuţii, încă din ianuarie, generale, informale, cu mulţi procurori, dar în discuţiile astea am pus de fiecare dată întrebarea - în opinia dumneavoastră care credeţi că este cea mai bună structură teritorială DNA din România? Care credeţi că este cea mai bune structură teritorială DIICOT din România? Care cel mai bun Parchet de pe lângă o Curte de Apel din România? (...) În toate răspunsurile care afirmau ceva, pe DNA tot timpul era menţionată DNA Iaşi între cele mai bune secţii din ţară şi pe DIICOT tot timpul era menţionată secţia DIICOT Timişoara ca cea mai bună din ţară. Şi atunci am fost foarte fericit când am văzut că doamna procuror Chiriac care a condus DNA Iaşi candidează pentru funcţia de procuror general. Am fost foarte fericit când am văzut că domnul Miron candidează pentru funcţiile de procuror şef DIICOT. Şi bineînţeles că după ce au trecut de testul de la Ministerul Justiţiei am fost şi mai bucuros şi am aşteptat să-i numesc. Am fost extrem de surprins când am văzut atacurile la adresa doamnei procuror Chiriac”.

„Am precizat lucrul ăsta când am prezentat Strategia Naţională de Apărare şi acolo, în Strategia Naţională de Apărare, am pus foarte clar, unul, corupţia este o problemă de securitate naţională, deci Serviciul Român de Informaţii trebuie să se ocupe de această problemă de securitate naţională, dar în limitele în care nu interferează cu cercetarea penală. Adică ofiţerul de informaţii are..., sau, în fine, o parte din Serviciul de Informaţii are nişte ofiţeri care să se ocupe de fenomenul corupţiei. Aceşti ofiţeri analizează cu mijloace specifice zone de corupţie şi transmit informaţii foarte pertinente către procuror. Mai departe se opresc aici şi se ocupă procurorii. Trebuie să vorbim şi de..., ăsta e un lucru care cred că e clar pentru toată lumea, unde se opreşte activitatea ofiţerului de informaţii şi trebuie, pe de altă parte, ca să avem o anumită calitate a sesizării de pe corupţie, pe care nu ştiu dacă o avem în momentul ăsta. Strategia are multe capitole, bineînţeles, dacă vorbim de sabotaj, de acte de culegere de informaţii, toate astea, serviciile vor avea aceleaşi atribuţii pe care le-au avut până acum. Noutatea este expres în zona de corupţiei (...). SRI-ul este un serviciu de informaţii care are o împărţire pe departamente (...). Unele se ocupă de contraspionaj, altele de sabotaj, de crimă organizată, de fel de fel de lucruri. Prin faptul că am pus în strategie foarte explicit capitolul corupţie, vom avea o unitate sau o secţiune din cadrul SRI-ului care se va ocupa de corupţie şi singura sa sarcină va fi să culeagă informaţii despre fenomenul de corupţie. Trebuie să spunem foarte clar ce s-a întâmplat atunci. S-a întâmplat că Serviciul s-a dus şi în zona de cercetare penală şi s-a dus şi în zona de judecată, din păcate. Legea de atunci, din acea perioadă, nu spunea nici că Serviciul trebuie să se implice în cercetarea penală, nici că trebuie să se implice în judecată. Întrebarea este care sunt mecanismele statului de drept care să prevină această implicare. Nu poate să fie decât, pe de o parte, controlul civil al activităţii, inclusiv al preşedintelui, şi pe de altă parte, instanţele de judecată. Vă garantez că nu ne întoarcem (la situaţia din trecut - n.r.)”.

Citește și:
Președintele Nicușor Dan a trimis la CCR legea întreprinderilor de stat