Istorii pierdute Constanța Comunitatea italienilor în orașul vechi și companiile navale din Piața Ovidiu

• La finele anului 1905, italienii reprezentau 1,37% din populația Constanței, iar, la finele secolului al XIX-lea, Piața Ovidiu (Piața Italiană) găzduia sediile companiilor navale Compania navală din Trieste și Compania italiană Florio & Rubattino.
• În prezent, în Peninsula Constanța se află Parohia Romano-Catolică Sfântul Anton de Padova, ridicată în stil romanic, după planurile arhitectului Romano de Simon.
• Orașul vechi al Constanței a fost însă o importantă casă a comunității italiene din zonă ani îndelungați.
• Documentele vremii citate în proiect atestă pe strada Tomis nr. 15, în 1911, sediul firmei fraților Geacomato, care se ocupau de comerțul cu băuturi spirtoase, dar și cu cereale.

Sărbătoarea Crinilor, celebrată ieri, 13 iunie, la Constanța, aduce în minte istorii pierdute ale orașului vechi, din perioada în care italienii se numărau printre comunitățile Constanței de la sfârșit de secol al XIX-lea.
 
La finele anului 1905, italienii reprezentau 1,37% din populația Constanței, iar, la finele secolului al XIX-lea, Piața Ovidiu (Piața Italiană) găzduia sediile companiilor navale Compania navală din Trieste și Compania italiană Florio & Rubattino.
 
Informațiile se regăsesc în secțiunea dedicată comunității italiene în cadrul proiectului dezvoltat de Institutul Național al Patrimoniului cu sprijinul Direcției de Cultură Constanța și al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
 
În prezent, în Peninsula Constanța se află Parohia Romano-Catolică Sfântul Anton de Padova, ridicată în stil romanic, după planurile arhitectului Romano de Simon.
 
Orașul vechi al Constanței a fost însă o importantă casă a comunității italiene din zonă ani îndelungați.
 
Istoriile pierdute ale Constanței păstrează încă amintirea comunității italiene din oraș, în acest sens informațiile puse la dispoziție de Institutul Național al Patrimoniului arătând faptul că în secolul al XIX-lea, italienii s-au stabilit în sudul Dobrogei, mai ales în zona urbană a Constanței.
 
Dobrogea s-a unit cu țara pe 14 noiembrie 1878, însă italienii erau prezenți în orașul de la malul mări înainte de 1878, prin prisma intereselor comerciale din zonă, deservite de căile maritime și nu numai.
 
Conform sursei citate, în 1876, în Constanța existau consulate sau viceconsulate ale Marii Britanii, Franței, Austro-Ungariei, Italiei, Spaniei, Suediei, Norvegiei și Greciei.
 
În anul unirii cu țara, diplomatul italian Agostino Dogliotti era reprezentantul Consulatului Italian la Constanța, iar prezența numeroaselor reprezentanțe diplomatice în oraș dovedea, potrivit INP, interesul comercial al zonei.
 
Așa cum am afirmat anterior, Constanța antebelică adăpostea Compania navală din Trieste și Compania italiană Florio & Rubattino, care aveau sediul în Piața Ovidiu.
 
Informațiile vremii, puse cap la cap în cadrul proiectului INP, arată că din 1879 până în 1896, populația Constanței se dublase, ajungând la 10.419 locuitori (de la 5.204), iar între aceștia se numărau și cei 109 italieni stabiliți în oraș.
 
În doar patru ani, populația Constanței depășise 12.000 de locuitori, conform colonelului Marin Ionescu Dobrogianu, citat de INP, iar la sfârșitul lui 1905 în oraș se aflau 217 italieni, reprezentând 1,37% din populația de 15.777 de locuitori.
 
Peste 11 ani, în anul intrării României în Primul Război Mondial, numărul italienilor va crește la 518.
 
Documentele vremii citate în proiect atestă pe strada Tomis nr. 15, în 1911, sediul firmei fraților Geacomato, care se ocupau de comerțul cu băuturi spirtoase, dar și cu cereale.
 
De asemenea, nu este de trecut cu vederea faptul că muncitorii italieni au luat parte la lucrările de modernizare din Portul Constanța, în 1908, la stația de petrol, în atelierele de lăcătușerie, dar și în alte sectoare importante ale vieții economice și industriale în dezvoltare în vechiul oraș de la malul Mării Negre.
 
În prezent, o importantă comunitate de italieni continuă să locuiască în Dobrogea, în comuna Greci, din județul Tulcea.
 
Sursa info & foto: Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Județeană de Cultură Constanța, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Sărbătoarea Crinilor, la Constanța! Detalii mai puțin cunoscute din istoria Bazilicii Sfântului Anton de Padova din oraș