Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:24 19 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Legea Nr.36 din 12.05.1995 notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 (republicare)

ro

05 Feb, 2013 19:31 1910 Marime text
notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995(republicare)

ACT  EMIS  DE:                                        Parlamentul Romaniei
ACT  PUBLICAT  ÎN                        MONITORUL OFICIAL   NR.  72  din    04 februarie 2013

*) Republicată în temeiul art. VII din Legea nr. 77/2012 pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 8 iunie 2012, şi rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 23 ianuarie 2012, dânduse textelor o nouă numerotare. Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 18 octombrie 2011, iar ulterior a mai fost modificată şi completată prin: Legea nr. 60/2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 17 aprilie 2012; Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificările ulterioare. Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1Activitatea notarială asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea. Articolul 2Activitatea notarială se realizează de notarii publici prin acte notariale şi consultaţii juridice notariale, în condiţiile prezentei legi. Articolul 3(1) Notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public şi are statutul unei funcţii autonome.(2) Pe teritoriul României funcţia de notar public se organizează şi se exercită numai în condiţiile prezentei legi, în cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, denumită în continuare Uniunea, şi al Camerelor Notarilor Publici, denumite în continuare Camere.(3) Funcţia de notar public se exercită numai de către notarii publici membri ai Uniunii, organizaţi în cadrul Camerelor.(4) În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, notarul public este protejat de lege.(5) Constituirea şi funcţionarea de forme de organizare a profesiei de notar public, altele decât Uniunea şi Camerele, sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare a oricăror altor forme de organizare sunt nule de drept. Articolul 4(1) Notarul public îşi exercită funcţia într-un birou notarial. Formele de exercitare a funcţiei de notar public sunt:a)birou individual; b)societate profesională. (2) În cadrul biroului individual îşi exercită funcţia un notar public, angajaţi cu studii superioare şi personal auxiliar.(3) Societatea profesională se constituie din 2 sau mai mulţi notari publici asociaţi. În cadrul societăţii profesionale, notarii publici asociaţi pot angaja personal cu studii superioare şi personal auxiliar.(4) Notarii publici asociaţi într-o societate profesională îşi exercită personal funcţia şi răspund individual pentru activitatea lor.(5) Notarul public nu îşi poate exercita funcţia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia. Articolul 5(1) Formele de exercitare a profesiei de notar public vor fi individualizate prin denumire, după cum urmează:a)în cazul biroului individual - numele notarului public titular, urmat de sintagma „birou individual notarial“ sau denumirea biroului; b)în cazul societăţii profesionale - numele notarilor publici asociaţi sau denumirea societăţii profesionale, în ambele cazuri urmate de sintagma „societate profesională notarială“. (2) Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe însemnele exterioare ale birourilor individuale sau ale societăţilor profesionale, în condiţiile stabilite de statutul profesiei.(3) Prin contractul de asociere, notarii publici pot conveni ca denumirea societăţii profesionale să rămână nemodificată, în cazul decesului sau al ieşirii din asociere a unuia dintre asociaţi. Articolul 6(1) Notarul public este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a funcţiei prevăzute de lege.(2) Cu respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei, o formă de exercitare a funcţiei de notar public se poate transforma în alta fără a intra în lichidare. Articolul 7Actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul şi semnătura acestuia, este de autoritate publică şi are forţa probantă şi, după caz, forţa executorie prevăzute de lege. Articolul 8Actele notariale pot fi efectuate şi de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi de alte instituţii, în condiţiile şi limitele prevăzute de lege. Articolul 9(1) Notarii publici şi instituţiile prevăzute la art. 8 care desfăşoară activitate notarială au obligaţia să verifice, în scopul prevenirii litigiilor, ca actele pe care le instrumentează să nu cuprindă clauze contrare legii şi bunelor moravuri, să ceară şi să dea lămuriri părţilor asupra conţinutului acestor acte spre a se convinge că le-au înţeles sensul şi le-au acceptat efectele.(2) În cazul în care actul solicitat este contrar legii şi bunelor moravuri, notarul public va refuza întocmirea lui. Articolul 10Activitatea notarială se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială. Articolul 11(1) Notarul public îşi desfăşoară activitatea la sediul biroului notarial în care funcţionează. Pentru îndeplinirea obligaţiilor profesionale, notarul public se poate deplasa şi în afara sediului biroului notarial, în limitele circumscripţiei teritoriale a judecătoriei în care îşi desfăşoară activitatea.(2) În cazul în care în circumscripţia unei judecătorii funcţionează mai multe birouri de notari publici, competenţa teritorială a fiecărui notar public se întinde pe tot cuprinsul acelei circumscripţii. Competenţa teritorială a notarilor publici numiţi în municipiul Bucureşti se întinde pe tot cuprinsul circumscripţiei Tribunalului Bucureşti. Capitolul IICompetenţa notarilor publici Articolul 12 Notarul public îndeplineşte următoarele acte şi proceduri notariale: a)redactarea înscrisurilor cu conţinut juridic, la solicitarea părţilor; b)autentificarea înscrisurilor; c)procedura succesorală notarială; d)certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege; e)legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătură, precum şi a sigiliilor; f)darea de dată certă înscrisurilor; g)primirea în depozit a bunurilor, a înscrisurilor şi a documentelor prezentate de părţi, precum şi a sumelor de bani, a altor bunuri, înscrisuri sau documente găsite cu ocazia inventarului succesoral, în limita spaţiului şi utilităţilor de care dispune biroul notarial; h)actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor; i)legalizarea copiilor de pe înscrisuri; j)efectuarea şi legalizarea traducerilor; k)eliberarea de duplicate de pe actele pe care le-a întocmit; l)activităţi fiduciare, în condiţiile legii; m)numirea, în cazurile prevăzute de lege, a custodelui sau a curatorului special; n)înregistrarea şi păstrarea, în condiţiile legii, a amprentelor dispozitivelor speciale de marcat; o)certificarea etapelor procedurale ale licitaţiilor şi/sau ale rezultatelor acestora; p)procedura divorţului, în condiţiile legii; q)lichidarea pasivului succesoral, cu acordul tuturor moştenitorilor; r)orice alte operaţiuni prevăzute de lege. Articolul 13Notarii publici pot da şi alte consultaţii juridice în materie notarială decât cele privind conţinutul actelor pe care le îndeplinesc şi pot participa, în calitate de specialişti desemnaţi de părţi, la pregătirea şi întocmirea unor acte juridice cu caracter notarial. Articolul 14Notarul public poate desfăşura, în condiţiile legii, activităţi de agent al Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, precum şi alte activităţi decât cele prevăzute de prezenta lege, date în competenţa sa. Articolul 15În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, notarul public are competenţă generală, cu excepţiile prevăzute în situaţiile următoare: a)procedura succesorală notarială este de competenţa notarului public din biroul notarial situat în circumscripţia teritorială a judecătoriei în care defunctul şi-a avut ultimul domiciliu; b)în cazul moştenirilor succesive, moştenitorii pot alege competenţa oricăruia dintre notarii publici care îşi desfăşoară activitatea într-un birou individual sau într-o societate profesională din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care şi-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urmă; c)actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor se fac de notarul public din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care urmează a se face plata; d)eliberarea duplicatelor de pe actele notariale, îndreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vădite se face de notarul public în a cărui arhivă se află originalul actelor notariale; e)procedura divorţului este de competenţa notarului public cu sediul biroului în circumscripţia judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul încheierii căsătoriei sau ultima locuinţă comună a soţilor; f)procedura eliberării încheierii cu privire la rezultatul verificărilor efectuate în Registrul de evidenţă a procedurilor succesorale al Camerelor şi în registrele naţionale notariale ale Uniunii se îndeplineşte de notarul public competent, în condiţiile legii, să efectueze procedura succesorală; g)orice alte situaţii prevăzute de lege. Articolul 16(1) Conflictele de competenţă între notarii publici din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel se soluţionează de către Colegiul director al Camerei, la sesizarea notarului public sau a părţii interesate.(2) Conflictele de competenţă dintre notarii publici din circumscripţia unor curţi de apel diferite se soluţionează de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii.(3) Decizia Colegiului director al Camerei sau, după caz, a Biroului executiv al Consiliului Uniunii poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea notarul public cel din urmă sesizat. Hotărârea judecătoriei este definitivă. Articolul 17Secretarii consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor unde nu funcţionează birouri ale notarilor publici îndeplinesc, la cererea părţilor, legalizarea copiilor de pe înscrisuri, cu excepţia înscrisurilor sub semnătură privată. Articolul 18(1) Activitatea notarială a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României se desfăşoară pe baza legii române şi a înţelegerilor internaţionale la care România este parte, precum şi potrivit uzanţelor internaţionale.(2) La cererea persoanelor fizice având cetăţenia română, precum şi a persoanelor juridice române, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României îndeplinesc următoarele acte notariale:a)redactarea de înscrisuri, la solicitarea părţilor, în vederea îndeplinirii uneia dintre procedurile notariale prevăzute de lege în competenţa misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare; b)autentificarea înscrisurilor, cu excepţia actelor juridice între vii cu efect constitutiv sau translativ de proprietate şi a actelor privind alegerea, modificarea şi lichidarea regimului matrimonial; c)legalizarea sigiliilor şi a semnăturilor; d)darea de dată certă înscrisurilor prezentate de părţi; e)certificarea unor fapte; f)legalizarea de copii de pe înscrisuri; g)efectuarea şi legalizarea traducerilor; h)primirea în depozit a înscrisurilor şi documentelor prezentate de părţi; i)eliberarea de duplicate de pe actele notariale întocmite de misiunile diplomatice sau oficiile consulare. (3) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare nu pot îndeplini procedura desfacerii căsătoriei şi procedura succesorală.(4) Activităţile notariale prevăzute la alin. (2), care produc efecte juridice în România, pot fi îndeplinite de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României şi la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, în măsura în care legile şi reglementările statului de reşedinţă sau acordurile bilaterale nu se opun.(5) Actele notariale se îndeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, precum şi la bordul navelor şi aeronavelor sub pavilion românesc care se află staţionate în raza de activitate a acestor organe, precum şi la domiciliul cetăţeanului român ori în alt loc, dacă acest lucru este prevăzut în convenţiile internaţionale la care România şi statul de reşedinţă sunt părţi sau legea locală nu se opune. Capitolul IIIOrganizarea activităţii notarilor publici Secţiunea 1Organizarea, funcţionarea şi evidenţa biroului individual notarial şi a societăţii profesionale notariale Articolul 19(1) Activitatea notarilor publici se desfăşoară în cadrul unui birou notarial, în care pot funcţiona unul sau mai mulţi notari publici asociaţi în partidă simplă sau comună, după caz, conform avizului Colegiului director al Camerei, angajaţi cu studii superioare şi personal auxiliar.(2) Prin asociere, notarul public nu îşi pierde dreptul la birou notarial individual.(3) Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin decizie a Colegiului director al Camerei în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripţia căreia au sediul notarii publici. Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care nu au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin ordin al ministrului justiţiei. Condiţiile şi procedura privind asocierea, respectiv încetarea asocierii notarilor publici se stabilesc prin regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi.(4) Asocierea, respectiv încetarea asocierii produce efecte de la data înregistrării acesteia în Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici, denumit în continuare RNENP, ţinut de Uniune. Certificatul de înregistrare se comunică, de îndată, Ministerului Justiţiei. Articolul 20(1) Notarul public îşi poate schimba sediul biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate, prin concurs organizat de către Institutul Notarial Român, la nivel naţional, pe posturile destinate schimbărilor de sedii.(2) Concursul de schimbări de sedii prevăzut la alin. (1) constă într-o probă practică scrisă. Nota minimă de promovare este 8,00.(3) Ocuparea posturilor de către candidaţii admişi se face potrivit opţiunii exprimate în cererea de înscriere la concurs, în ordinea mediilor obţinute şi în limita posturilor prevăzute în ordinul de actualizare menţionat la art. 21 alin. (3) lit. d).(4) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), schimbarea sediului biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate se poate realiza prin încetarea calităţii notarului public titular şi preluarea postului acestuia, la cerere, de către notarul public asociat.(5) În cazul în care în societatea profesională funcţionează mai mult de 2 notari publici asociaţi, care nu sunt numiţi în localitatea respectivă, locul vacantat în condiţiile alin. (4) se ocupă de notarul public nominalizat prin contractul de asociere de către notarul public titular, dintre notarii asociaţi. În cazul în care nu este nominalizat unul dintre notarii asociaţi, locul vacantat se ocupă prin concurs organizat în condiţiile prezentei legi.(6) La stabilirea posturilor destinate schimbărilor de sedii, Colegiile directoare ale Camerelor vor ţine seama atât de criteriile prevăzute la art. 21 alin. (4), cât şi de locurile devenite vacante ca urmare a încetării calităţii unor notari publici.(7) Notarul public îşi poate schimba temporar sediul, prin asociere, dintr-o localitate în altă localitate, cu respectarea dispoziţiilor art. 19 alin. (1)-(3).(8) Componenţa comisiilor pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de schimbare de sedii se stabileşte potrivit regulamentului aprobat de către Consiliul Uniunii.(9) Schimbarea sediului biroului se dispune prin ordin al ministrului justiţiei.(10) Schimbarea temporară a sediului biroului notarial prevăzută la alin. (7) se dispune prin ordin al ministrului justiţiei sau, după caz, prin decizie a Colegiului director al Camerei.(11) Procedura privind organizarea şi desfăşurarea concursului de schimbare de sediu se stabileşte prin regulament, aprobat de Consiliul Uniunii. Secţiunea a 2-aActualizarea numărului de notari publici Articolul 21(1) La actualizarea numărului de notari publici se va avea în vedere ca în circumscripţia unei judecătorii să îşi exercite funcţia cel puţin 2 notari publici.(2) Numărul posturilor de notar public se actualizează, de regulă anual, de către ministrul justiţiei. Actualizarea se face la propunerea Consiliului Uniunii.(3) Ministrul justiţiei va proceda, în primul trimestru al fiecărui an, pe baza propunerilor Consiliului Uniunii, la emiterea ordinelor de actualizare, în mod distinct, pentru fiecare categorie de posturi care se actualizează, astfel:a)posturile destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b)posturi destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat; c)posturi destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică şi care vor promova concursul de dobândire a calităţii de notar public; d)posturi destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale. (4) La formularea propunerii de actualizare, Consiliul Uniunii va ţine seama de:a)propunerile Camerelor; b)numărul notarilor publici în funcţie; c)numărul notarilor stagiari care urmează să susţină examenul de definitivat; d)cererile judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care urmează să fie numiţi notar public cu scutire de examen; e)cerinţele rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor; f)volumul şi tipul procedurilor notariale solicitate de către public; g)media anuală a onorariilor încasate de birourile notariale, pe localităţi. (5) La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea în vedere criteriile prevăzute la alin. (4) lit. b)-g). Secţiunea a 3-aDobândirea calităţii de notar public Articolul 22Notar public poate fi cel care îndeplineşte următoarele condiţii: a)este cetăţean român, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau cetăţean al Confederaţiei Elveţiene şi are domiciliul sau reşedinţa în România; b)are capacitate deplină de exerciţiu; c)este licenţiat în drept; d)nu are antecedente penale rezultate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori a săvârşirii cu intenţie a unei alte infracţiuni; e)se bucură de o bună reputaţie, constatată în condiţiile stabilite prin statut; f)cunoaşte limba română; g)este apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei; h)a deţinut timp de 2 ani calitatea de notar stagiar, a absolvit Institutul Notarial Român şi a promovat examenul de definitivat sau a exercitat timp de cel puţin 6 ani o funcţie de specialitate juridică şi a promovat concursul de admitere în funcţia de notar public. Articolul 23(1) Pentru a deveni notar stagiar, o persoană trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile prevăzute la art. 22 lit. a)-g) şi să promoveze examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar, organizat de Colegiul director al Camerei în care s-a înscris pentru examen sau concurs.(2) Colegiile directoare ale Camerelor organizează anual şi simultan, într-o zi lucrătoare, la o dată stabilită de preşedintele Uniunii, examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar.(3) Examenul sau concursul de admitere ca notar stagiar constă într-o probă scrisă, cu caracter teoretic, şi o probă orală, din tematica aprobată de Consiliul Uniunii. Media minimă de promovare este 8,00, dar nu mai puţin de nota 7,00 la fiecare probă. Candidaţii declaraţi admişi vor ocupa locurile în limita posturilor aprobate de Colegiul director al Camerei. Articolul 24(1) După promovarea examenului sau concursului prevăzut la art. 23, notarul stagiar urmează timp de 2 ani cursurile de pregătire teoretică şi practică organizate de Institutul Notarial Român.(2) Pe perioada desfăşurării stagiului, notarul stagiar suportă cheltuielile de pregătire stabilite de către Institutul Notarial Român. Nefrecventarea cursurilor sau neplata cheltuielilor de pregătire atrage încetarea calităţii de notar stagiar. Structura pregătirii şi condiţiile aplicării sancţiunii prevăzute în prezentul alineat, precum şi procedura desfăşurării stagiului se stabilesc prin regulament aprobat de către Consiliul Uniunii.(3) Pregătirea teoretică se desfăşoară prin frecventarea cursurilor organizate de Institutul Notarial Român. Pregătirea practică se desfăşoară în cadrul unui birou notarial, desemnat de către Colegiul director al Camerei în care notarul stagiar a susţinut examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar, cu acordul notarului public coordonator.(4) Activitatea unui notar stagiar poate fi îndrumată numai de notari publici cu o vechime de cel puţin 6 ani în această calitate şi care se bucură de o bună reputaţie profesională.(5) După finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar trebuie să participe şi să promoveze examenul de definitivat organizat de Institutul Notarial Român, denumit în continuare INR.(6) Examenul de definitivat constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic şi una cu caracter practic, din tematica de concurs. Media minimă de promovare este 8,00, dar nu mai puţin de nota 7,00 la fiecare probă.(7) După finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar are dreptul de a se prezenta la cel mult două sesiuni ale examenului de definitivat.(8) Respingerea sau, după caz, lipsa nejustificată a notarului stagiar la două examene de definitivat consecutive atrage încetarea calităţii de notar stagiar.(9) Comisia de examinare pentru examenul de definitivat este constituită din următorii membri: un membru al Consiliului Uniunii, care este şi preşedintele comisiei, un reprezentant al Ministerului Justiţiei, un membru al corpului didactic din învăţământul superior de specialitate şi 2 notari publici cu prestigiu profesional, desemnaţi în condiţiile regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului.(10) În funcţie de numărul candidaţilor, Consiliul Uniunii, la propunerea INR, poate hotărî suplimentarea numărului comisiilor de examinare cu componenţa celei prevăzute la alin. (9), cu excepţia preşedintelui, care este unic.(11) Dispoziţiile alin. (9) şi (10) se aplică în mod corespunzător şi pentru constituirea comisiei de soluţionare a contestaţiilor.(12) Rezultatele examenului de definitivat se validează de către Consiliul Uniunii, la propunerea preşedintelui comisiei de examinare.(13) Examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar se susţine în limba română şi se organizează de către Colegiile directoare ale Camerelor, conform condiţiilor şi procedurii prevăzute prin regulament aprobat de Consiliul Uniunii.(14) Examenul de definitivat şi concursul de dobândire a calităţii de notar public se desfăşoară la Bucureşti, iar examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar se desfăşoară în localitatea în care îşi are sediul principal fiecare Cameră.(15) Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar public se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii. Articolul 25În termen de 15 zile de la validarea rezultatelor, candidaţii care au promovat examenul de definitivat îşi exprimă opţiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, în ordinea mediilor obţinute, pe locurile din cadrul Camerei în care au susţinut examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar şi în limita locurilor cuprinse în ordinul de actualizare prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. b). Articolul 26După exprimarea opţiunilor de ocupare a locurilor şi comunicarea acestora Ministerului Justiţiei de către Consiliul Uniunii, candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi notari publici prin ordin al ministrului justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare. Articolul 27(1) Poate dobândi calitatea de notar public şi persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 22 lit. a)-g), are cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică şi promovează concursul de admitere în funcţia de notar public organizat de INR.(2) Persoanele care doresc să dobândească calitatea de notar public, în condiţiile alin. (1), trebuie să se înscrie la Camera în circumscripţia căreia doresc să-şi desfăşoare activitatea, pentru ocuparea unui post propus de respectiva Cameră şi cuprins în ordinul de actualizare emis de ministrul justiţiei.(3) INR organizează concursul de admitere la nivel naţional pentru persoanele înscrise din toate Camerele, la o dată unică stabilită de preşedintele Uniunii, în condiţiile stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a concursului.(4) Comisia de examinare şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor pentru concursul de admitere se constituie potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (9)-(11).(5) Concursul de admitere constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic şi una cu caracter practic, din tematica de concurs. Media minimă de promovare este 8,00, cu condiţia ca la fiecare probă din concurs să obţină cel puţin nota 7,00.(6) Preşedintele concursului înaintează, spre validare, Consiliului Uniunii, rezultatele concursului de admitere. Articolul 28Concursul de admitere în funcţia de notar public pentru persoanele care au cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică se organizează de către INR, la solicitarea Consiliului Uniunii, ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată la 2 ani. Articolul 29În termen de 15 zile de la data validării rezultatelor, candidaţii care au promovat concursul de admitere îşi exprimă opţiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, în ordinea mediilor obţinute pe locurile din cadrul Camerei în care s-au înscris la concurs şi în limita locurilor cuprinse în ordinul de actualizare prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. c). Articolul 30După exprimarea opţiunilor de ocupare a locurilor şi comunicarea acestora Ministerului Justiţiei de către Consiliul Uniunii, candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi notari publici prin ordin al ministrului justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare. Articolul 31După numirea prin ordin al ministrului justiţiei, notarii publici care au obţinut această calitate în condiţiile art. 27 au obligaţia de a urma cursuri privind pregătirea practică pentru desfăşurarea profesiei de notar, precum şi pentru organizarea activităţii unui birou notarial, cursuri organizate de INR pe o perioadă stabilită de către Consiliul Uniunii, cu plata taxelor aferente. Articolul 32Dobândeşte, la cerere, fără examen, calitatea de notar public în localitatea menţionată în cererea de numire personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor cu vechime de cel puţin 15 ani numai în cadrul direcţiei de specialitate notarială din Ministerul Justiţiei. Articolul 33(1) Pot dobândi, la cerere, fără examen, calitatea de notar public, şi judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cererea de numire se adresează ministrului justiţiei, în termen de cel mult un an de la data expirării mandatului sau eliberării din funcţie, din motive neimputabile.(2) Pentru a fi avute în vedere la emiterea ordinului de actualizare, cererile de numire se depun până la data de 31 martie a fiecărui an, la Ministerul Justiţiei. Solicitantul va preciza în cererea de numire Camera în a cărei circumscripţie doreşte să îşi exercite activitatea. Cererile depuse după această dată vor fi soluţionate în anul următor. Sub sancţiunea respingerii cererii de numire, solicitantul va depune odată cu cererea dovezile din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile art. 22 lit. a)-g), precum şi o declaraţie pe propria răspundere, încheiată în formă autentică, din care să rezulte că nu a revenit pe funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o altă funcţie de judecător ori procuror şi nu a optat pentru intrarea în avocatură.(3) Ministerul Justiţiei va transmite Consiliului Uniunii, în 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), cererile judecătorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute mai sus. Articolul 34(1) În funcţie de cererile comunicate de Ministerul Justiţiei, Consiliul Uniunii va solicita Camerelor pentru care judecătorii şi-au exprimat opţiunea să propună un număr de locuri corespunzător cu opţiunile formulate. La formularea propunerilor, Camerele vor avea în vedere criteriile prevăzute de prezenta lege pentru actualizarea numărului de posturi.(2) Pe baza propunerilor primite de la Camere, Consiliul Uniunii formulează propunerile de posturi destinate a fi ocupate de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe care le supune aprobării ministrului justiţiei.(3) După emiterea ordinului de actualizare a posturilor destinate a fi ocupate de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei va emite ordinele de numire în funcţia de notar public a solicitanţilor care îndeplinesc condiţiile de mai sus.(4) În cazul în care există mai mulţi solicitanţi pentru acelaşi post, aceştia vor fi departajaţi după criteriile stabilite în regulamentul de aplicare a prezentei legi. Articolul 35După numirea prin ordin al ministrului justiţiei, notarii publici care au obţinut această calitate în condiţiile art. 33 au obligaţia de a urma cursuri de pregătire practică pentru desfăşurarea profesiei de notar, precum şi pentru organizarea activităţii unui birou notarial, cursuri organizate de INR pe o perioadă stabilită de către Consiliul Uniunii, cu plata taxelor aferente. Secţiunea a 4-aNumirea în funcţia de notar public Articolul 36(1) Notarul public este numit de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii, în baza cererii celui interesat şi după ce face dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 22.(2) În ordinul de numire în funcţie se menţionează circumscripţia judecătoriei şi localitatea în care este numit notarul public. Articolul 37După împlinirea vârstei de 75 de ani, notarul public îşi poate exercita funcţia numai dacă prezintă anual un certificat medical privind îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 22 lit. g). Articolul 38Exercitarea fără drept a funcţiei de notar public constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale. Articolul 39(1) După emiterea ordinului de numire în funcţie în condiţiile art. 36, notarul public va depune jurământul.(2) Jurământul va fi depus, într-un cadru solemn, de către notarul public în faţa ministrului justiţiei şi a preşedintelui Uniunii sau a reprezentanţilor acestora.(3) Jurământul are următorul conţinut: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi îndeplinesc cu onoare şi credibilitate publică, cu conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile cemi revin şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!“(4) Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a notarului public.(5) Notarul public fără confesiune va depune jurământul fără formulă religioasă, pe conştiinţă şi onoare. Articolul 40(1) Notarul public care, după numire, îşi va desfăşura activitatea într-un birou individual notarial este obligat, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcţie, să îşi înregistreze sediul biroului individual în RNENP. Pentru înregistrare, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcţie, ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, sigiliul şi specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.(2) Notarul public care după numire îşi va desfăşura activitatea într-o societate profesională este obligat să îşi obţină licenţa de funcţionare şi să îşi înregistreze în RNENP atât ordinul de numire în funcţie, cât şi ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire, respectiv de asociere. Pentru înregistrarea sediului biroului notarial individual, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcţie, sigiliul şi specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.(3) Licenţa de funcţionare constă în atestarea îndeplinirii formalităţilor pentru începerea şi desfăşurarea activităţii, prevăzute prin regulament.(4) Certificatul de înregistrare în RNENP conferă notarului public dreptul de a desfăşura efectiv activitatea.(5) Înregistrarea unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau (2), urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de suspendare a calităţii de notar public, întrerupe curgerea termenului.(6) Pentru cazuri temeinic justificate, confirmate de Colegiul director al Camerei, termenele prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi prelungite prin ordin al ministrului justiţiei, pe o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni.(7) Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2) privind înregistrarea în RNENP atrage suspendarea de drept a calităţii de notar public, începând cu data expirării termenului de înregistrare.(8) Notarul public care este înregistrat în RNENP, iar în modul său de funcţionare şi exercitare a activităţii a intervenit o modificare are obligaţia ca, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului ministrului justiţiei de schimbare a sediului biroului în circumscripţia altei judecătorii, de încetare a suspendării calităţii, respectiv de la emiterea ordinului ministrului justiţiei ori, după caz, a deciziei Colegiului director al Camerei de asociere sau de încetare a asocierii, să solicite înregistrarea în RNENP, în mod corespunzător, a modificării intervenite în desfăşurarea activităţii.(9) Înregistrarea în RNENP a unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1), urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de suspendare din funcţia de notar public, întrerupe termenul.(10) Pentru cazuri temeinic justificate, termenul prevăzut la alin. (8) poate fi prelungit, prin ordin al ministrului justiţiei, pe o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni.(11) Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (8) privind înregistrarea în RNENP atrage suspendarea de drept a notarului public din exerciţiul funcţiei.

Ti-a placut articolul?

Comentarii