CSM a admis cererea de aparare a reputatiei formulata de doamna Gabriela-Victoria Barsan

COMUNICAT

La data de  21 ianuarie 210, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea de apărare a  reputaţiei formulată de doamna Gabriela-Victoria Bârsan – judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal al instanţei supreme. De asemenea, Plenul CSM a dispus sesizarea Clubului Român de Presă, pentru încălcarea Codului deontologic al jurnalistului, în legătură cu articolul „Acoliţii senatorului Voicu: magistraţi de rang înalt” semnat de Ondine Gherguţ şi publicat în data de 18.12.2009 în cotidianul „România Liberă”.
Doamna judecător s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu cerere de apărare a reputaţiei, în raport de cele expuse în articolele: „Acoliţii senatorului Voicu: magistraţi de rang înalt”, publicat în data de 18.12.2009 în cotidianul „România Liberă” şi „Judecător-şef, acuzat de trafic de influenţă”, publicat în cotidianul „Evenimentul zilei” în ediţia din data de 18.12.2009,
De asemenea, doamna judecător a arătat în cererea formulată că afirmaţiile din cuprinsul celor două articole de presă se bazează pe fapte nereale şi sunt de natură să aducă o gravă atingere reputaţiei sale profesionale.
Ca urmare a verificărilor efectuate de Inspecţia judiciară, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut următoarele: în cuprinsul articolelor de presă „Acoliţii senatorului Voicu: magistraţi de rang înalt”, publicat în data de 18.12.2009 în cotidianul „România Liberă” şi „Judecător-şef, acuzat de trafic de influenţă”, publicat în cotidianul „Evenimentul zilei” în ediţia din data de 18.12.2009, se precizează că potrivit unor surse neoficiale, alături de judecătorul Costiniu mai sunt suspectaţi, de Direcţia Naţionale Anticorupţie, că l-ar fi ajutat pe Voicu şi Gabriela Bîrsan, magistrat la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Domnul judecător Costiniu ar fi apelat la colega sa, doamna judecător Gabriela Bîrsan de la Secţia contencios în legătură cu soluţionarea contestaţiilor formulate de Voicu. Anumite surse judiciare susţin că, în acest caz, traficul de influenţă nu ar fi avut finalitate. Unele surse judiciare declară că Florin Costiniu este acuzat, de fapt, că, la cererea lui Cătălin Voicu, ar fi încercat să intervină pe lângă colega sa Gabriela Bârsan, preşedinta Secţiei Contencios Administrativ a Curţii Supreme, pentru a obţine o sentinţă favorabilă omului de afaceri Costel Căşuneanu. Acesta urma să-şi adjudece în acest mod, un contract de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, iar doamna judecător Gabriela Bârsan (soţia judecătorului Corneliu Bârsan - reprezentantul României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului) ar urma să fie audiată ca martor în cauză.”
Pentru soluţionarea cererii, Inspecţia Judiciară a solicitat Direcţiei Naţionale Anticorupţie să comunice, dacă, faţă de doamna judecător Gabriela-Victoria Bîrsan – preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se desfăşoară cercetări pentru săvârşirea vreunei infracţiuni şi dacă acest judecător are vreo calitate (martor, învinuit etc.) în dosarele penale pe care D.N.A. le instrumentează.
 Direcţia Naţională Anticorupţie a precizat faptul că doamna judecător Gabriela-Victoria Bîrsan nu face subiectul vreunei cercetări penale, nu este învinuită de comiterea vreunei infracţiuni şi nu figurează nici în calitate de martor în vreo cauza penală.
 În data de 18.12.2009, Direcţia Naţională Anticorupţie a emis un comunicat  de presă în care s-a menţionat faptul că „veridicitatea unor date publicate de mass media, atât sub aspectul identităţii persoanelor presupus a fi implicate sau a avea conexiuni cu dosarul penal, cât şi sub aspectul identificării unor aşa zise cauze aflate pe rolul unor organe judiciare, nu se confirmă din perspectiva investigaţiilor desfăşurate de către D.N.A.; singurele informaţii având caracter de certitudine în acest moment sunt cele mediatizate prin comunicatele nr. 323/VIII/3 din 11 decembrie şi nr. 327/VIII/3 din 17 decembrie.” În acelaşi comunicat se arată că „prin publicarea unor informaţii „pe surse”, neasumate oficial, instituţiile de presă se expun riscului încălcării dreptului la imagine al persoanelor ale căror nume sunt vehiculate într-un context nereal şi creează premize pentru compromiterea desfăşurării cu celeritate a anchetei penale”.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că veridicitatea informaţiilor prezentate de autorii articolelor de presă incriminate este combătută în mod indubitabil de datele oficiale furnizate de Direcţia Naţională Anticorupţie. Prin publicarea celor două articole de presă, autorii lor nu au fac altceva decât să  emită propriile lor opinii, fără ca ele să fie susţinute de fapte, pornind de la calitatea doamnei judecător de preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a instanţei supreme şi de colegă cu domnul judecător Costiniu Florin. Se prezintă, astfel, opiniei publice o informaţie lipsită de orice suport real, conform căreia, doamna Gabriela-Victoria Bîrsan –are calitatea de învinuit/martor în dosarul penal instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, ce-l vizează pe inculpatul Cătălin Voicu.
Doamna judecător Gabriela Victoria Bîrsan, ocupă o funcţie de conducere în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa de cel mai înalt rang în sistemul judiciar român, de preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din 21.10.2005. Are o carieră profesională impresionantă, o vechime în funcţia de judecător de 29 de ani şi 10 luni, interval de timp în care a parcurs toate gradele profesionale: de la judecător de judecătorie, tribunal, curte de apel la judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În anul 1995 i-a fost acordată Diploma de doctor onorific în drept al Facultăţii de Drept New England School of Law Boston (USA), pentru „contribuţia ca judecător – femeie la dezvoltarea practicii judiciare în România, atât sub regim totalitar, cât şi în cursul dezvoltării democratice a ţării”.  
În tot acest interval de timp doamna judecător s-a bucurat de o foarte bună reputaţie profesională iar integritatea şi competenţa sa profesională nu i-au fost puse la îndoială în niciun context.
Reputaţia profesională a unui judecător, şi cu atât mai mult a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află în strânsă legătură cu prestigiul de care se bucură printre colegi şi justiţiabili, în raporturile cu judecătorii de acelaşi rang din alte state, precum şi faţă de colegii judecători de la celelalte instanţe.
În cazul de faţă autorii articolelor subliniază că doamna judecător Gabriela Victoria Bârsan este soţia judecătorului Corneliu Bârsan - reprezentantul României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în această manieră putându-se  leza şi reputaţia profesională a profesorului doctor Corneliu Bîrsan.
Este evident faptul că în cererea de apărare a reputaţiei profesionale nu poate  fi ignorat impactul pe care îl au opiniile şi articolele publicate prin intermediul presei asupra imaginii unei persoanei vizate.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că potrivit art. 5 şi 6 din Rezoluţia nr. 1003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privitoare la etica jurnalistică, exprimarea opiniilor poate implica doar comentarii asupra unor evenimente reale, care, deşi nu pot fi supuse criteriilor de corectitudine,  trebuie exprimate în mod sincer şi etic.
De asemenea, potrivit art. 6 din aceeaşi recomandare, opiniile referitoare la persoane sau instituţii nu trebuie să încerce să nege realitatea faptelor sau a datelor.
 Protecţia oferită ziariştilor de art. 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, nu exclude recunoaşterea şi respectarea demnităţii, valoare morală care include  dreptul la  reputaţie,  element esenţial al dreptului la respectarea vieţii private. Convenţia  garantează  dreptul presei de a informa publicul, cât şi dreptul publicului de a fi informat într-un mod corect şi  adecvat. Exercitarea dreptului la libera exprimare de către jurnalişti presupune în egală măsură  obligaţii şi responsabilităţi. În acest sens, jurnaliştii sunt datori să acţioneze cu bună – credinţă pentru furnizarea de informaţii în concordanţă cu etica jurnalistică.

Conform articolelor 1,2,3 şi 5 din Codul deontologic al jurnalistului adoptat de Clubul Român de Presă, ziaristul are obligaţia de a relata adevărul, indiferent de consecinţele pe care le-ar avea asupra sa, obligaţie care decurge din dreptul constituţional al publicului de a fi corect informat. Ziaristul poate da publicităţii informaţiile pe care le-a verificat de regulă din cel puţin două surse credibile.
Prezentarea unor date bazate pe simple speculaţii şi pe susţinerile neverosimile ale unor „surse judiciare”, în legătură cu presupuse implicaţii în săvârşirea unor fapte penale, în cuprinsul unor articole de presă,  sunt de natură a aduce atingere reputaţiei profesionale a doamnei judecător Gabriela Victoria Bîrsan.
Faţă de toate cele reţinute mai sus, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că cererea de apărare a reputaţiei profesionale a doamnei judecător Gabriela-Victoria Bârsan este pe deplin întemeiată, motiv pentru care a procedat la admiterea ei. 

BIROUL DE INFORMARE PUBLICA SI RELATII CU MASS MEDIA