Perimare în procesul dintre „contele” Iosipescu și Ministerul Finanțelor. Decizia Curții de Apel Constanța poate fi atacată

 

 
S-a ajuns la un deznodământ în procesul dintre Iosipescu Zambra Nicolae Mircea și Ministerul Finanțelor.
 
Pe 11 noiembrie a.c., Curtea de Apel Constanța a constatat ca perimat apelul depus de cel care s-a autointitulat „conte”, astfel că decizia luată pe fond de Tribunalul Constanța, nefavorabilă lui, rămâne în picioare.
 
Decizia Curții nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
 
MINUTA:
„Solutia pe scurt: Admite sesizarea. Constată perimată cererea de apel. Cu recurs în 5 zile de la pronunţare, ce se va depune la Curtea de Apel Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa Curţii, azi, 11.11.2026.
Document: Hotarâre  259/2026  11.11.2026”
 
Ce înseamnă perimarea apelului
 
Instanța a constatat că apelul a rămas în pasivitate din culpa părților o perioadă mai mare de timp prevăzută de lege (6 luni, conform Codului de Procedură Civilă). Perimarea este o sancțiune procedurală care stinge procesul.

 
Hotărârea primei instanțe rămâne definitivă și executorie, deoarece apelul a fost anulat prin perimare.
 
Ce a solicitat „contele” de la Ministerul Finanțelor
 
Conform motivării nr. 2328/17.07.2025 publicată pe ReJust, Iosipescu Zambra Nicolae Mircea a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice obligarea pârâtului la plata sumei de 50.000 lei (echivalent cu 10.000 de euro), reprezentând daune morale.
 
A arătat în cererea de chemare în judecată că este deținut la Penitenciarul București Jilava și a formulat mai multe plângeri/contestații aferente unor dosare înregistrate la Judecătoria Medgidia. Prin acestea a susținut că i-au fost încălcate drepturile prevăzute de dispozițiile art. 6-8-10 din C.E.D.O., deoarece nu a putut să își motiveze cererile întrucât formularul de plângere utilizat în penitenciar nu are suficient spațiu pentru motivare.
 

„Mai mult, atât Judecătoria ######## cât Tribunalul Constanţa au încălcat dispoziţiile art. 100 lit.c din Codul penal, în sensul că au acordat amânări la liberarea condiționată dacă nu s-au achitat cheltuielile judiciare, cu toate că legea reglementează doar achitarea laturii civile, cheltuielile de judecată intrând în sfera compartimentului de executări penale și a Codului fiscal”, a mai învederat reclamantul în cerere.  
 
Cum s-a apărat Ministerul Finanțelor

 
„La data de 29 aprilie 2025, pârâtul a formulat întâmpinare prin care, ca și chestiune prealabilă a arătat că reclamantul a depus cererea de chemare în judecată fără a anexa hotărârile judecătorești la care face referire în cuprinsul cererii și pe care îşi întemeiază întreaga acțiune.
 
Pe cale de excepție, pârâta a invocat excepţia inadmisibilității acţiunii raportat la temeiul legal indicat de reclamant și anume dispoziţiile art. 538 Cod procedură civilă.
 
Sub acest aspect a arătat că, reclamantul îşi întemeiază acţiunea pe disp. art. 538 Cod procedură penală, încercând să invoce presupuse efecte civile ale unei hotărâri penale definitive sau ale unei rejudecări. Acest text de lege nu constituie temei legal pentru angajarea răspunderii civile delictuale. Acest articol reglementează efectele hotărârii penale definitive în cadrul procesului penal, dar nu creează un drept subiectiv civil, care să poată fi valorificat pe cale separată.
 
Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
 
În expunerea motivelor de combatere a pretenţiilor reclamantului, pârâtul a arătat că reclamantul nu face dovada că ar fi fost împiedicat efectiv să-şi susţină punctul de vedere. Faptul că formularul de plângere utilizat în penitenciar nu ar fi avut suficient spaţiu pentru motivare nu îl exonerează de obligaţia sau posibilitatea de a formula o motivare suplimentară. ##### unei decizii clare privind videoconferinţa nu echivalează cu o încălcare a dreptului la apărare.
 
Referitor la presupusa încălcare a dis. art. 8 #### - Dreptul la viaţă privată şi de familie, reclamantul nu detaliază în ce constă presupusa intervenţie în viaţa privată sau de familie. Simpla invocare a articolului nu poate fundamenta o încălcare fără o situaţie concretă.
 
În ce priveşte presupusa încălcare a disp, art. 10 #### - ########## de exprimare, nu este indicată o măsură concretă care să fi restrâns acest drept. Exercitarea nestingherită a dreptului reclamantului de a formula plângeri/contestaţii contrazice afirmaţiile reclamantului.
 
În referire la susținerile reclamantului cu privire la eliberarea condiţionată, pârâtul a arătat că instanţele nu condiţionează eliberarea de achitarea cheltuielilor judiciare. Eventualele greşeli de aplicare a legii se repară pe cale procesuală, nu prin răspunderea statului.”
 
Concluziile trase de Tribunal
 
„Chiar dacă reclamantul a indicat dispozițiile art. 538 din Codul de procedură penală, tribunalul nu va reține aplicabilitatea acestuia, dat fiind faptul că situația de fapt prezentată nu se circumscrie ipotezei prevăzute de textul menționat, aceea ca în urma rejudecării cauzei, după anularea sau desființarea hotărârii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedește că s-a produs o eroare judiciară, s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare.
 
În continuare, tribunalul constată că reclamantul nici nu a indicat în concret ce apărări nu a putut formula în cauzele prezentate anterior, iar parcurgerea celor patru hotărâri prin care au fost soluționate plângerile împotriva hotărârilor judecătorului de supraveghere expun pe larg toate argumentele acestuia, astfel încât nu se poate reține săvârșirea unei fapte ilicite în sensul legii civile.
 
Reținând argumentele expuse anterior, tribunalul concluzionează că nu s-a dovedit săvârșirea unei fapte ilicite în sens civil, motiv pentru care cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca neîntemeiată.”
 
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
„Contele” Iosipescu a chemat la Tribunalul Constanța Ministerul Finanțelor și a cerut daune de 10.000 de euro. Ce s-a decis în primă instanță