A murit Ion Nelu Boată, maestrul chitarei care a impresionat-o pe Maria Tănase

 

• Maestrul chitarei care a impresionat-o pe Maria Tănase, Ion Nelu Boată, unul dintre cei mari chitarişti din România, a decedat luni, cu o săptămână înainte de a împlini vârsta de 83 de ani.
   

Maestrul chitarei care a impresionat-o pe Maria Tănase, Ion Nelu Boată, unul dintre cei mari chitarişti din România, a decedat luni, cu o săptămână înainte de a împlini vârsta de 83 de ani, conform Agerpres.

Anunţul a fost făcut de familie, prieteni, apropiaţi, artişti care au transmis mesaje de condoleanţe pe paginile de socializare şi au distribuit fragmente din spectacolele la care au participat împreună.

Rozica Petre, care a cântat timp de nouă ani alături de Nelu Boată şi de maestrul Nicu Creţu, în celebrul restaurant Minerva din Craiova, susţine că acesta era unul dintre cei mai buni chitarişti din ţară şi a decedat exact la nouă ani după Creţu.

„Am cântat împreună nouă ani în celebrul restaurant Minerva din Craiova, la evenimente, la nunţi, până în 1990 când s-a terminat cu Minerva, iar eu m-am angajat la Ansamblul 'Maria Tănase'. Înainte de înfiinţarea ansamblului am făcut acest turneu excepţional, în Franţa, pe Coasta de Azur. Preferam să cânt cu el sau cu Cicea, cu unchiul lui, pentru că erau foarte buni. Dacă îl aveai pe Boată în spate, nu îţi mai trebuia ţambal, puteai să cânţi foarte bine doar cu vioara şi cu chitara. Nicu Creţu nu cânta niciodată fără Boată sau fără Cicea. Îi şi lega o prietenie de-o viaţă. Era un om deosebit şi un mare chitarist, era unul din cei mai buni din ţară. Chitariştii buni din ţara asta îi numărai pe degete. El şi unchiul lui, Cicea, erau cei mai tari din Craiova, dar îi preferau şi cei de la Bucureşti, cum era marele ţambalist Toni Iordache, Mădălin Voicu, care venea mereu la Minerva să ne asculte. Pentru că în ultima perioadă se deplasa greu, mă rugase să mergem împreună la mormântul prietenului lui Nicu Creţu. Din păcate nu am mai apucat”, a declarat, pentru AGERPRES, Rozica Petra.

Şi şeful Secţiei Ansamblul de dans popular „Maria Tănase” al Centrului Judeţean de Cultură şi Artă Dolj, maestrul coregraf Ionel Garoafă, a declarat, pentru AGERPRES, că a fost crescut ca artist de Nelu Boată, un om care nu avea egal în armonia muzicii populare şi nu numai, deoarece cânta nu doar muzică populară, ci şi cafe-concert şi alte genuri.

„L-am cunoscut de copil, de prin anii '80, când era la Ansamblul 'Nicolae Bălcescu', care ulterior a rămas ca secţie muzicală. Doamne, ce stil pedagogic extraordinar avea! Din calmitatea dumnealui, din liniştea sufletească, te făcea să simţi că arta nu se face cu stres, cu nervi, pe fugă, ci că arta e ceva de la Dumnezeu, este linişte, este pace. Iar ulterior, la Orchestra 'Maria Tănase', era unul dintre pilonii de bază care a contribuit foarte mult la calitatea interpretării pieselor instrumentale şi a jocurilor populare. Nea Nelu Boată ne-a transmis profesionalismul: să nu încercăm să facem lucrurile de mântuială în artă, să facem lucruri de calitate, chiar dacă răspunsul vine mai târziu, când eşti apreciat pentru excelenţă. Eu eram o fire mai vulcanică, iar nea Nelu venea pe balcon la Casa Ştiinţei şi îmi spunea să iau lucrurile mai uşor, mai calm şi îl ascultam fiindcă ştiam că are dreptate. Şi am rămas prieteni toată viaţa. Era singurul instrumentist din garda veche care şi după ce s-a pensionat trecea pe la noi şi ne saluta, pentru că noi eram luaţi de vâltoarea vieţii şi nu prea mai aveam timp să ne mai întâlnim”, a declarat maestrul Ionel Garoafă pentru AGERPRES.

El a mai spus că Nelu Boată a prins generaţia de aur a muzicii populare româneşti ,„alături de Dumitru Zamfira, Cicea, Pompilică, artişti de neegalat”, pe care se pare că o închide.


Potrivit lui Ionel Garoafă, folclorul se transformă, însă generaţia de aur a ţinut foarte mult la calitatea şi curăţenia materialului muzical, precum şi la funcţia estetică a acestuia, pentru care studiau la cele mai mari exigenţe.

„Nea Nelu ne-a transmis spiritualitate, ne-a transmis credinţă, dragoste, sinceritate, pentru a ne face să înţelegem că viaţa este doar sentiment, restul materialului nu contează. Aşa a fost generaţia lor. S-a deschis ca o carte pentru noi şi ne-a făcut să-l iubim şi să asimilăm foarte repede cunoştinţele pe care ni le-a transmis”, a mai spus maestrul coregraf Ionel Garoafă.

Şefa Secţiei de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului pentru Cultură şi Artă Dolj, Amelia Etegan, a declarat că Nelu Boată, aşa cum îi spuneau toţi, este unul dintre instrumentiştii deosebit de valoroşi pe care i-a dat această zonă.

„Era o prezenţă discretă, dar indispensabilă în suportul pe care îl acorda orchestra fostului Ansamblu Folcloric 'Maria Tănase' evenimentelor culturale locale, dar şi naţionale şi internaţionale. A pus umărul la apariţia şi promovarea Ansamblului 'Nicolae Bălcescu', precursor al Ansamblului Folcloric 'Maria Tănase' şi era nelipsit în anii 2000 de la preselecţiile locale şi naţionale ale Festivalului Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc 'Maria Tănase' şi din componenţa orchestrei dirijate de maestrul Nicu Creţu. Era un bun profesionist, iar cei care au lucrat cu el l-au apreciat şi i-au admirat modestia, fineţea, tactul pedagogic. Din păcate, chiar astăzi se împlinesc nouă ani de la trecerea în nefiinţă a maestrului Nicu Creţu şi vreau să cred că acolo, undeva, în lumea fără dor, cei doi s-au întâlnit. Nea Nelu Boată, instrumentistul de excepţie şi omul de cea mai bună calitate aparţine unei generaţii mari, o generaţie care a scris istorie. Plecarea sa este o mare pierdere. Este o pierdere a lumii muzicale contemporane care rupe contactul cu o generaţie care a valorizat la excepţional potenţialul artistic al zonei”, a declarat marţi, pentru AGERPRES, Amelia Etegan.

Nelu Boată s-a născut la Craiova, la 19 februarie 1943. După cum povestea în interviurile pe care le-a dat, a deprins chitara în familie, avându-l drept mentor pe unchiul său, vestitul chitarist craiovean Cicea, potrivit datelor furnizate de familie.

În 1961 este remarcat de Maria Tănase, care îl invită să o acompanieze într-un turneu. Impresionată de talentul tânărului venit dintr-un mediu modest, artista îl sprijină material şi moral, interesându-se inclusiv de formarea sa muzicală. În 1963,


Boată devine instrumentist al Ansamblului „Nicolae Bălcescu” din Craiova.

Numele său figurează pe mai multe ediţii discografice străine, dintre care se remarcă „L'Orchestre Folklorique Roumain De Benone Damian - Pajtás Foundation Presents” (Stoof, 1977, Ţările de Jos) şi „Les Virtuoses Roumains - Le Concert Fantastique” (Disques Pierre Verany, seria Marcel Cellier Collection, 1994, Franţa; live la Victoria Hall, Geneva).

Din 1992, Boată este angajat la Craiova ca instrumentist al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase”, instituţie unde activează astăzi şi fiul său, Bebe Boată, continuând tradiţia chitarei în familie.

Nelu Boată a fost depus la capela Bisericii „Sfântul Ierarh Calinic Cernicarul şi Izvorul Tămăduirii” din Craiova, iar înmormântarea va avea loc miercuri, la cimitirul Sineasca. 




Citește și:
Știri România: Un salvator a plecat să vegheze din ceruri. „A îndeplinit cu onoare și devotament misiunea nobilă“