Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:10 23 06 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Monumentul de la Adamclisi – „adevărat manual de istorie în piatră”

ro

27 May, 2021 00:00 2064 Marime text
  • Pe 27 mai 1977, se inaugura monumentul și muzeul de la Adamclisi
 
 
În urmă cu 44 de ani, avea loc inaugurarea reconstituirii Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani, descoperit de istoricul și arheologul Grigore Tocilescu, în 1882.
 
Înalt de 42 m, cel mai însemnat monument ridicat de romani în regiunea Dunării de Jos a fost ridicat în anul 109 d.Hr., pe un platou de la Adamclisi, în memoria victoriei obținute aici de legiunile romane ale împăratului Traian, în timpul primului război dacic (101-102 d.Hr.).
 


Tot în luna mai 1977, se deschidea Muzeul Tropaeum Traiani, a cărui clădire este concepută ca un lapidarium.
 
Muzeul adăpostește părți originale ale monumentului Tropaeum Traiani, precum și o serie de vestigii arheologice descoperite la fosta cetate romană cu același nume. Astfel, pot fi admirate aici statuia originală din vârful monumentului Tropaeum Traiani, metope înfățișând scene de luptă dintre daci și romani, frize, ceramică, unelte, opaițe, fragmente de apeducte, podoabe ș.a.
 
În ghidul alcătuit de regretatul istoric Adrian V. Rădulescu, Monumentul triumfal de la Adamclisi, avem ocazia să parcurgem întregul istoric al Monumentului ce reprezintă „încrustrarea în piatră a uneia dintre cele mai mari epopei din vechea istorie a României”.
 
De asemenea, se relevă semnificația unora dintre metope, o parte dintre cele 54 de reprezentări în piatră fiind pierdute, dar reconstituite din evocări și mărturii scrise ale cercetătorilor din secolul XIX.
 
 

„Executarea ornamentelor din blocurile frizei, vădeşte măiestria artistică. Metopele, dispuse de asemenea in suită circulară, sint masive blocuri de piatră de forma unor prisme dreptunghiulare, cu suprafeţe e exterioare figurate cu preţioase scene inspirate din luptele armate romane comandate de impăratul Traian impotriva dacilor şi neamurilor aliate. Deci, metopele, în ciuda execuţiei lor stingace, au o importanţă inestimabilă pentru reconstituirea trecutului nostru, alcătuind un adevărat manual de istorie in piatră. Este drept că astăzi nu mai dispunem de numărul total de 54 exemplare al metopelor, dar, dacă ne folosim de unele mărturii scrise ale cercetătorilor din veacul trecut, cît şi de unele resturi ale lor - e adevărat, puţin elocvente - ne putem da seama de conţinutul unor piese pierdute. Astfel, trei dintre ele au fost descrise de C. Wutzer în 1860, iar un fragment din metopa XXX s-a pierdut după anul 1896, adică după ce Gr. Tocilescu o prezentase deja. În sfîrşit, metopa XXXIV se află printre exponatele muzeului arheologic din Istanbul, unde a fost transportată pe la mijlocul veacului trecut. Deci, avînd informaţii asupra tuturor celor 54 de metope iniţiale, s-au putut face interpretări concludente asupra tuturor scenelor de semnificaţie istorică. Dimensiunile lor medii sînt : 1,58 m înălţime şi 1,16 înălţime. Să amintim în sumar caracteristicile şi semnificaţia unora dintre ele, pentru a da un şablon exegetic ce ar ajuta la o mai bună cunoaştere a lor.
Ce înfăţişează sculpturile de care vorbim ? Călăreți romani în armuri și înarmați cu lănci - totul sugerînd parcă o şarjă de cavalerie. În alte metope ni se înfăţişează aspecte din luptele ce s-au dat între romani şi aliaţii lui Decebal - primii protejaţi de coifuri şi platoşe, în vreme ce localnicii nu au decît rareori îmbrăcăminte militară de protecţie şi care. Din ținuta şi îmbrăcămintea aliaţilor reiese limpede că aceşti războinici aparţineau unor popoare viteze, care înţelegea u să lupte cu îndirjire pentru apărarea libertăţii lor. În sfîrşit, pe unele metope apar prizonieri înlănţuiţi secondaţi de soldaţi romani - învingătorii ; ofiţeri, demnitari romani şi purtători de stindarde, iar in cîteva rînduri însăşi figura împăratului Traian.
Dispunerea metopelor pe monumentul triumfal reconstituit a urmat propunerii mai recente privind semnificaţia epică a acestora. Astfel, pornind dinspre nord, primele 27 de metope prezintă istoria unei prime bătălii în cîmpiile moesice, ilustrată prin trei mari scene: 1. "Atacul şi lupta de cavalerie" ; 2. "Bătălia din jurul carelor"; 3. "lnchinarea populaţiei civile şi a prizonierilor în faţa împăratului".
Cea de-a doua parte a metopelor, grupate de asemenea în trei scene, ilustrează un alt moment decisiv al acestei înfruntări: 4. "Marşul către marea bătălie" ; 5. "Marea bătălie", înfruntare ce va fi fost desebit de grea şi sîngeroasă , hotărîtoare pentru soarta primului război dacic, desfăşurată pe platoul de la Adamclisi ; 6. "Aclamaţia" reprezintă trecerea în revistă a trupelor romane victorioase.
În fiecare scenă, metopa principală este aceea care îl reprezintă pe împăratul Traian, care participase direct la conducerea operaţiilor din Moesia Inferior împotriva aliaţilor lui Decebal. Mai toate figurile şi scenele executate pe reliefuri par greoaie, ceea ce ne convinge că meşterii nu erau aleşi cu cea mai mare grijă - poate că s-au recrutat chiar dintre soldaţi. Dar aspectul minor al lucrului la metope nu ştirbeşte cu nimic armonia totalităţii arhitecturale a construcţiei şi faptul ne face să credem că aici nu preocupări de artă rafinată au determinat lucrul, cît mai ales cele de ordin simbolic. De altfel, privind la monumentul construit în extremitatea Dunării de Jos a imperiului, băştinaşii, puţin preveniţi în ale artei, înţelegeau destul de bine semnificaţia scenelor - cu atît mai bine cu cît erau mai rudimentar redate - adică la scara puterii lor de pricepere. Subliniem, in consecinţă, remarca dificil de contestat că reliefurile de la Adamclisi nu erau produsele unei arte rudimentare, ci artă provincială executată pentru popoare războinice, cărora li se adresau cu scop de intimidare şi dominare [...]

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Refacerea Monumentului triumfal de la Adamdisi ţine de legitimul sentiment patriotic care cere ca acest simbol al unei pagini de istorie legate de înseşi originile poporului nostru să fie reconstituit în forme depline. În al doilea rind, chiar pentru protejarea ruinei era nevoie de o acoperire, care nu putea fi realizată mai natural şi mai estetic decit prin reconstituirea paramentului de altădată. Refacerea s-o realizat deci cu respectul autenticităţii şi conservării nealterate atit a părţii din monument păstrată in situ - respectiv nucleului cu trepte - cît şi redarea cît mai fidelă a pieselor figurate. Treptele au fost completate cu piatră extrasă tot din cariera de la Deleni, de unde a fost exploatată in antichitate pentru ridicarea monumentului. Pe baza unei schele metalice care respectă dimensiunile iniţiale ale monumentului, in cadrele metalice care respectă dimensiunile pietrelor de parament, ale metopelor cu pilaştri, ale cornişelor i ale atticului festonat, s-au montat simili de piatră - plăci din piatră artificială, foarte subţiri, care, turnate in tipare scoase de pe piesele figurate originale, ne redau fidel întreaga înfăţişare a scoarţei monumentului. Mai mult, oricind aceste plăci se pot substitui sau schimba, în funcţie de rezultatul cercetărilor, de concluzii le la care se va ajunge in viitor. Adăugăm că imaginea exterioară a monumentului a fost substanţial îmbunătăţită, corectivele fiind produsul unor îndelungi şi migăloase observații şi cercetări ale unor arheologi şi arhitecţi: brîul cu metope, frize şi pilaştri ocupă jumătatea înălţimii stereobatului, succesiunea logică a metopelor a căpătat o interpretare mai verosimilă ; statuile captivilor de la baza trofeului sînt bărbaţi cu mîinile legate la spate, iar femeile în poziţie şezîndă ; trofeul cu feţe simetrice corespunde celor două inscripţii, diametral opuse, de pe hexagonul superior etc.

În afara faptului că avem imaginea integrală a monumentului în toată măreţia lui - cu toate implicaţiile de ordin turistic şi educativ patriotic, soluţia actuală oferă avantajul protejării nucleului monumentului - în interiorul acestei cruste existînd un spaţiu pe unde se poate circula, pentru cercetarea şi conservarea chimică a acestuia dacă este nevoie.
Piesele originale se păstrează într-un muzeu anume construit în comuna Adamclisi – Muzeul Tropaeum Traiani. Alături de frize, metope, pilaştri, prizonierii atticului festonat, statuia colosală a trofeului etc. sînt orînduite şi păstrate cu aceeaşi pioşenie vestigiile nenumărate care ies permanent la lumina zilei în urma săpăturilor arheologice ce se execută an de an în cetatea din apropiere. Zidul de incintă al cetăţii ca şi numeroase edificii au constituit şi constituie obiectul unor masive restaurări. Această operă de restituire către patrimoniul naţional și universal a celui mai înălţător i mai a utentic martor despre naşterea poporului nostru a fost închinată sărbătoririi Centenarului Independenţei de stat a României. Ea reprezintă o dovadă de înalt patriotism CIVIC şi de un nepreţuit simţămînt de recunoştinţă pentru cei ce ne-au dăruit acest mesaj unic în lume, expresie a integrării noastre cu demnitate în opera de construire a civilizaţiei viitoare a omenirii.”

 
#citește mai departe în „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu (1977)


Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.



DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:
 
„Adamclisi. Monumentul triumfal și Cetatea”, editat de Sfatul Popular al Regiunii Dobrogea (1977)

„Tropaeum Traiani. Monumentul și cetatea”, de Adrian Rădulescu (1988)

#DobrogeaDigitală: „Monumentul Triumfal de la Adamclisi“, de Adrian V. Rădulescu, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța
Comentarii








Cele mai recente postari