Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:46 20 02 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu Originile Muzeului Naţional de Istorie. „S'a crezut că acest sarcofag ar fi chiar al poetului roman Ovidiu”

ro

23 Jan, 2020 00:00 1293 Marime text

Volumul Cutreerând Dobrogea meridională reprezintă rezultatul unei călătorii de studiu pe litoralul dobrogean al Mării Negre, pe care profesorul R.I. Călinescu a întreprins-o în vara anului 1935. Impresiile şi observaţiile culese cu această ocazie s-au concretizat în zece reportaje pline de descrieri pitoreşti, „mai mult asupra lucrurilor puţin sau de loc cunoscute marelui public cetitor”.





Primul capitol este dedicat „Muzeului regional al Dobrogii”, reînviat în 1928, la iniţiativa profesorului Constantin Brătescu, reputat savant şi academician, născut la Tulcea.
Cu ocazia jubileului semicentenarului Dobrogei, Brătescu a aranjat - cu ajutorul prietenilor şi foştilor săi elevi de la Şcoala Normală din Constanţa - o mică expoziţie cu caracter etnografic şi arheologic, piesele fiind expuse în pavilionul din faţa Cazinoului.


După terminarea serbărilor jubiliare, profesorul a stăruit ca proprietarii pieselor expuse să le doneze Municipiului, în vederea înfiinţării unui muzeu regional permanent al Dobrogei. Iniţiativa s-a materializat în acelaşi an, colecţiile fiind depozitate în aripa dreaptă a clădirii Primăriei urbei de la malul mării. Ministerul Cultelor şi Artelor a consfinţit acest aranjament, încredinţând colecţiile Primăriei, „spre adăpostire şi întreţinere”.


În fragmentul citat mai jos, autorul prezintă câteva dintre secţiile şi piesele cele mai semnificative ale Muzeului, oferind de asemenea detalii despre personal sau finanţarea tinerei instituţii:

„Piesele cele mai importante, care au făcut dealtfel şi mare vâlvă, sunt însă cele 2 sarcofage, unul de marmoră, găsit în vara anului 1933, în marginea oraşului Constanţa, cu ocazia săpării unei şosele; al doilea de calcar cochilifer sarmatic, găsit tot la Constanţa, cu un an mai târziu, cu ocazia clădirei unei case.
Primul sarcofag este considerat de către specialişti ca o adevărată comoară care, prin proporţiile, calitatea şi valoarea sa întrece cu mult pe toate celelalte piese introduse în muzeu din 1928 încoace.


Acest sarcofag este o piesă interesantă atât prin forma capacului, împodobit cu acrotere colosale, cât şi prin figurile simbolice care sunt reprezentate pe una din laturile sale. După părerea d-lui A. Aziz, Directorul Muzeului de Antichităţi din Istambul, această formă de sarcofag cu acrotere face tocmai trecerea între grupa de sarcofage a Asiei mici şi aceea a Italiei nordice. Încât se vede că această piesă, aproape unică, prezintă un interes deosebit pentru cercetători.


La început s'a crezut că acest sarcofag ar fi chiar al poetului roman Ovidiu, exilat de împăratul Augustus la Tomis (Constanţa), unde, după cum se ştie, a şi murit. Bănuiala aceasta a făcut foarte multă vâlvă în 1933, când s'a desgropat sarcofagul.


Până acum nu există însă nici un indiciu absolut sigur că acest sarcofag ar fi în adevăr al nefericitului poet roman, ba ceva mai mult, e posibil ca sarcofagul să fie o lucrare ulterioară epocii lui Ovidiu. Secţia preistorică numără puţine piese dobrogene. Ea cuprinde câteva vitrine cu silexuri din Dobrogea şi Nordul Basarabiei. Tot aici se pot vedea şi câteva resturi de ceramică din Neoliticul târziu, aduse din Jud. Hotin. Unele din vârfurile săgeţilor din bronz sunt preistorice, altele din evul mediu.
Secţia numismatică cuprinde numeroase monede, dela cele mai vechi până la cele de azi. Mai observăm aici şi câteva medalii.
Secţia etnografică se căsneşte a reda cât mai bine mediul gospodăresc dobrogean prin obiecte specifice regionale.


Totuşi ea se află încă la început fată de bogăţia excepţională a materialului ce se poate aduna din Dobrogea. Din această secţie putem admira aici câteva unelte pescăreşti şi agricole (de remarcat câteva pluguri de lemn), costume şi cusături regionale, româneşti şi tur­ceşti ca şi patru vitrine de ouă încondeiate, cu motive româneşti, bulgăreşti şi lipoveneşti.


Până în vara anului 1935, muzeul era lipsit de orice piesă demnă de interes din domeniul atât de bogat al faunei şi florei dobrogene.
Din fericire, în vara anului 1935, directorul muzeului a luat îmbucurătoarea iniţiativă de a se pune şi bazele acestei secţiuni de cel mai mare interes atât pentru specialiştii cari vor să se documenteze cât şi pentru profanii ce, vizitând muzeul, doresc să-şi facă o idee cât de sumară asupra naturii Dobrogii.


Din această epocă muzeul s'a şi îmbogăţit cu câteva vitrine aşezate într'o sală separată, ce adăpostesc împăiate mare parte din păsările Deltei şi peste 100 borcane cu animale de-ale Mării Negre. Ca şi secţia naturalist, secţia de Industrie şi Productologie dobrogeană ocupă o sală aparte, cuprinzând numeroase mostre de calcare, granite şi porfire dobrogene, fasonate, cioplite şi lustruite, dela Iacob-Deal, Turcoaia şi Canara; minereuri dela Altân-Tepe, varietăţi din esenţele de lemn din pădurile Dobrogii, precum şi o restrânsă colecţie de produse ceramice dobrogene actual - ca şi diferite alte produse ale fabricilor din Dobrogea (de remarcat Fabrica de Ciment) - şi, înfine, o rniniatură în lemn a minei dela Altân-Tepe, proprietate a Creditului minier.


Tot aici mai găsim şi o colecţie de soluri ( de remarcat «terra-rosa» dela Caliacra) şi una de fosile, care ar fi de dorit să fie trecută la secţia naturalistă. Pereţii sălilor muzeului sunt împodobiţi printre rafturi şi vitrine cu numeroase hărţi geologice şi geografice ale Dobrogii, Deltii Dunării, Mării Negre, etc.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

Mai observăm şi unele hărţi etnografice şi statistice, harta cultelor în Dobrogea, a şcoalelor şi a mişcării populaţiei în această provincie - ca şi câteva diagrame ce ne arată producţia minieră şi agricolă a Dobrogii pe mai mulţi ani. Deasemenea, mai observăm şi reproducerile de pe modelele aflate în Arhivele Statului, ale stemelor Dobrogii şi judeţelor dobrogene…


Primele schiţe de proiect privind „canalul navigabil Cernavodă-Constanţa”


Printre mesele şi rafturile din mijlocul primei săli, vedem câteva machete în gips ale «Monumentului Dobrogii» şi «Palatului cultural». Pietrele de temelie ale acestor proiectate lucrări publice s'au pus în 1928 - dar în timp de 7 ani şi câţi vor mai trece desigur încă, riscă să se transforme în adevărate pietre funerare ... pe mormântul unor nobile iniţiative!
Într'un colţ, tot în sala cea mare, vizitatorul poate vedea o hartă colorată, lucrată în gips, care reprezintă «canalul navigabil Cernavodă-Constanţa», grandios proiect al architectului dobrogean Jean Stoenescu-Dunăre.


La ideea acestui proiect s'a ajuns atât din cauza înpotmolirii regulate a braţului Sulina cât şi din cauza îngheţului gurilor Dunării în timpul iernii. Constanţa fiind port mare, deschis vapoarelor întreg anul, neîngheţând decât prea rar şi de scurtă durată, ar putea înlocui mult mai bine Sulina, prin realizarea acestui canal. Din nefericire, realizarea acestui proect ar fi costat în 1928 enorma sumă de trei miliarde şi jumătate. Negăsindu-se bani, s'a renunţat pur şi simplu la proect.


Muzeul Dobrogii mai posedă şi o bogată bibliotecă de specialitate. Deşi neterminat, acest muzeu regional este astăzi o icoană destul de fidelă a provinciei noastre dintre Dunăre şi mare - şi o adevărată podoabă a Dobrogii. Faţă de mijloacele sale materiale el este un muzeu destul de bogat.
Achiziţiile se fac prin cumpărături, săpături şi donaţii.


Pe zi ce trece colecţiile se'nmulţesc şi sălile devin neîncăpătoare, ceeace trebue să dea de gândit Primăriei şi să-şi aducă în fine aminte de planul construirei Palatului cultural ce urma să adăpostească într'însul atât Muzeul Dobrogii, cât şi Pinacoteca şi Biblioteca oraşului.
Dealtfel şi aşa Muzeul Dobrogii poate fi considerat ca cel mai de frunte aşezământ cultural al acestei provincii.


Muzeul se poate vizita vara ( din Mai până în Septemvrie inclusiv), în orice zi - iar în restul anului numai Dumineca. Averea sa se evaluează azi la 20 milioane lei.
PersonaluI său e format dintr'un director (Prof. C Brătescu), un conservator şi un gardian. Pentru întreţinere, achiziţionare de piese noui şi întreprinderi de noui cercetări, muzeul primeşte dela Primărie o subvenţie anuală de 250.000 lei, ceeace este incontestabil prea puţin faţă de ceeace el reprezintă şi mat ales -trebue să reprezinte pentru Dobrogea.”



#citeşte mai departe în lucrarea Cutreerând Dobrogea meridională
#„Cutreerând Dobrogea meridională“
#Autor R.I. Călinescu

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: „Cutreerând Dobrogea meridională“, de R.I. Călinescu
 

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu: Rechinii din Marea Neagră - cum îşi pregătesc puii la „şcoala vieţii” şi la „şcoala muncii”
 
#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu: „Dobrogea, o adevărată corabie a lui Noe”

#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu: Staţiunea zoologică maritimă de la Agigea, apărută în „paradisul singurătăţii”
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari