Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Sănătate Apneea în somn, netratată, creşte riscul de infarct miocardic
Sănătate: Apneea în somn, netratată, creşte riscul de infarct miocardic
25 Sep, 2015 00:00
25 Sep, 2015 00:00
25 Sep, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
2199
Marime text
2199
Marime text
Apneea în somn este o afecţiune caracterizată prin afectarea modului în care respirăm în timpul somnului. Respiraţia este întreruptă sau devine superficială. Pauzele între respiraţii, care pot apărea de sute de ori pe parcursul nopţii, durează de obicei între zece şi 20 secunde.
Printre simptomele apneei în somn se numără oboseala cronică, sforăitul, senzaţia de extenuare, chiar şi imediat după trezire. Sforăitul apare atunci când fluxul de aer inspirat prin gură sau nas în plămâni este perturbat în timpul somnului. Uneori, sforăitul apare şi când suntem foarte obosiţi. Apneea în somn presupune, totodată, episoade mai lungi sau mai scurte în care respiraţia se opreşte în timpul somnului.
Această afecţiune este rezultatul unui nivel scăzut de oxigen în sânge, ceea ce împiedică aerul să ajungă la plămâni. Insuficienţa oxigenului afectează, de asemenea, inima şi funcţionarea creierului. Uneori, singurul simptom care vă avertizează că suferiţi de apnee în somn este oboseala cronică. Pentru diagnosticarea acestei probleme, este necesară efectuarea unei polisomnografii.
Atât obezitatea, cât şi fumatul reprezintă factori majori de risc în cazul apneei în somn. În acest context, cele mai importante măsuri se referă la controlul greutăţii, renunţarea la fumat, evitarea cofeinei, a alcoolului sau a somniferelor. De asemenea, se recomandă dormitul pe o parte, poziţie ce reduce simptomele apneei uşoare. Netratată, afecţiunea creşte riscurile de accident vascular cerebral şi infarct miocardic.
Printre simptomele apneei în somn se numără oboseala cronică, sforăitul, senzaţia de extenuare, chiar şi imediat după trezire. Sforăitul apare atunci când fluxul de aer inspirat prin gură sau nas în plămâni este perturbat în timpul somnului. Uneori, sforăitul apare şi când suntem foarte obosiţi. Apneea în somn presupune, totodată, episoade mai lungi sau mai scurte în care respiraţia se opreşte în timpul somnului.
Această afecţiune este rezultatul unui nivel scăzut de oxigen în sânge, ceea ce împiedică aerul să ajungă la plămâni. Insuficienţa oxigenului afectează, de asemenea, inima şi funcţionarea creierului. Uneori, singurul simptom care vă avertizează că suferiţi de apnee în somn este oboseala cronică. Pentru diagnosticarea acestei probleme, este necesară efectuarea unei polisomnografii.
Atât obezitatea, cât şi fumatul reprezintă factori majori de risc în cazul apneei în somn. În acest context, cele mai importante măsuri se referă la controlul greutăţii, renunţarea la fumat, evitarea cofeinei, a alcoolului sau a somniferelor. De asemenea, se recomandă dormitul pe o parte, poziţie ce reduce simptomele apneei uşoare. Netratată, afecţiunea creşte riscurile de accident vascular cerebral şi infarct miocardic.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
