In memoriam Manu Nedeianu Actorul oltean a jucat și la Constanța cu trupa teatrului de revistă
In memoriam Manu Nedeianu: Actorul oltean a jucat și la Constanța cu trupa teatrului de revistă
09 Sep, 2025 17:00
ZIUA de Constanta
430
Marime text



- În anul 1928, absolvent deja și al Conservatorului, Manu Nedeianu a fost angajat la teatrul lui Sică Alexandrescu din Parcul Oteteleșanu din București. Peste un an, a fost chemat să se alăture colectivului de la Teatrul Național Craiova, unde a fost coleg cu Alexandru Demetrescu-Dan, Coco Demetrescu sau Mia Teodorescu
- Era anul 1931 când Manu Nedeianu rămăsese fără loc de muncă. Tot atunci, alături de rapsodul Ciorobea și de viitoarea soție Madeleine Petropol, au început să hoinărească prin țară. Ulterior, a înființat o trupă de teatru de revistă, pe care a condus-o în perioada 1931-1942. Cu aceasta a întreprins turnee prin țară, în orașe precum Constanța, București, Ploiești etc. și s-a bucurat de un mare succes
Manu Nedeianu s-a născut, a trăit și a murit în Craiova, lăsându-și amprenta peste această lume ca actor.
La nașterea din 10 septembrie 1906, Manu Nedeianu devenea cel mai mic dintre cei opt frați ai familiei.
În perioada liceului, și-a descoperit înclinația către actorie. După absolvirea Colegiului Național „Carol I”, s-a înscris la Conservatorul Cornetii din Craiova, la clasa profesorului Alexandru Demetrescu-Dan, în trupa căruia a jucat pentru scurt timp.
În anul 1928, absolvent deja și al Conservatorului, Manu Nedeianu a fost angajat la teatrul lui Sică Alexandrescu din Parcul Oteteleșanu din București. Peste un an, a fost chemat să se alăture colectivului de la Teatrul Național Craiova, unde a fost coleg cu Alexandru Demetrescu-Dan, Coco Demetrescu sau Mia Teodorescu.
Pentru a-și satisface stagiul militar, Manu Nedeianu a trebuit să pună pauză carierei de actor. Când și-a îndeplinit datoriile față de armată și s-a întors la teatru, nu a mai fost primit de dramaturgul A. de Herz, director în acea vreme al instituției.
Era anul 1931 când Manu Nedeianu rămăsese fără loc de muncă. Tot atunci, alături de rapsodul Ciorobea și de viitoarea soție Madeleine Petropol, au început să hoinărească prin țară. Ulterior, a înființat o trupă de teatru de revistă, pe care a condus-o în perioada 1931-1942. Cu aceasta a întreprins turnee prin țară, în orașe precum Constanța, București, Ploiești etc. și s-a bucurat de un mare succes.
În trupa sa se aflau nume ca: Violeta Ionescu, Virginica Romanovski, Agnia Bogoslava, Cleo Dragomirescu, Nae Simionescu, Mișu Bejean, Petre Mihăilescu etc.
În anul 1942, Teatrul Național Craiova s-a reînființat (a fost desființat în 1935, din cauza restrângerii bugetare), iar Manu Nedeianu și soția lui au fost cooptați în noua trupă de teatru.
El s-a făcut cunoscut ca actor de comedie și a fost iubit de publicul orașului din „inima” Băniei.
Între 1965-1962, el a îndeplinit funcția de director al instituției, perioada de referință fiind catalogată de Victor Parhon drept „una dintre cele mai strălucite perioade” ale teatrului craiovean.
În cei șase ani ai directoratului, au fost puse în scenă spectacole precum „Bărbierul din Sevilla”, „Bunbury”, „Ultima generație”, „Tragedia optimistă”, „Arcul de triumf”, „Hamlet”, „Discipolul Diavolului” etc.
În cursul carierei sale îndelungate, Manu Nedeianu a interpretat un număr mare de roluri din dramaturgia românească și internațională, printre care Manole – „Visul unei nopți de iarnă”; Schuntze – „Șoarecele de biserică”; Matache Funduleanu – „Sfârșitul pănântului”; Cațavencu – „O scrisoare pierdută”; Vasile – „Ion al Vădanei”, ș.a.
Activitatea lui a fost recompensată prin acordarea a patru premii de creație, multe medalii și ordine și a titlului de Artist Emerit, în anul 1955.
Cu ocazia aniversării a 45 de ani de activitate artistică, a fost sărbătorit solemn în seara de 17 octombrie 1970, pe scena Teatrului Național Craiova, în prezența unor personalități ale teatrului românesc și nu numai: Mia Braia, Victor Eftimiu, I.D. Sîrbu, Tudor Mușatescu, Sică Alexandrescu, Constantin Piliuță, Maza Pellea, ș.a.
El a fost și actor de film, fiind distribuit în peliculele: „Tudor” (1963), „Conspirația” (1973), „Departe de Tipperary” (1973), „Ștefan cel Mare – Vaslui 1475” (1975), „Actorul și sălbaticii” (1975), „Cantemir” (1975) și „Ediție specială” (1978).
Manu Nedeianu a plecat dintre noi la data de 29 ianuarie 1983.
Iată ce scria Victor Parhon în legătură cu decesul actorului:
„Odată cu nea Manu, așa cum îi spuneam cu toții, dispare ultimul mare artist al neuitatei boeme craiovene și se pierde pentru totdeauna ceva din poezia trăsnită dar curtenitoare a crailor Băniei postbelice. Jovial, plin de solicitudine, de o veselie contaminantă, neuitînd că trecerea e și petrecere și că viața trebuie trăită din plin, dînd cu tifla necazurilor, întristărilor, vîrstei și, pînă în ultima clipă, și morții, care [...] oricum nu-i pentru vii, nea Manu a trecut încă din timpul vieții din anecdota orală în legendă, nu doar și nu numai pentru neasemuitele sale isprăvi și ziceri, ci pentru că a știut să sintetizeze și să simbolizeze – poate ca nimeni altul – o stare de spirit, eminamente olteană. [...] Creațiile sale rămîn memorabile prin căldura pe care știa s-o dea personajelor, atunci cînd aducea în scenă oameni simpli, prin cuceritoarea sinceritate și spontaneitate a jocului, prin naturalețea și firescul expresiei scenice, ca și printr-o adevărată artă a pitorescului, subsumat psihologiei fiecărui personaj. [...] [Spectatorilor] le va fi greu să uite figura jovială a lui nea Manu, el însuși personaj pitoresc al urbei, sporindu-i culoarea și farmecul, cu o amintire nostalgică și un zîmbet atoateînțelegător.”
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii