Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
12:27 19 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

„Ca judecător nu trebuie să fiu imparțial” Perlele candidaţilor la concursul de admitere la INM şi în magistratură

ro

25 Nov, 2015 15:07 4225 Marime text
 
Judecătorul Cristi Danileţ a publicat pe blogul personal, cristidanilet.wordpress.com, un material cu titlul „Deficienţe în pregătirea candidaţilor pentru magistratură“.
 
În perioada 30 iunie – 6 octombrie 2015, s-a desfășurat concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, a cărui organizare a fost aprobată de către Consiliul Superior al Magistraturii. În aceeași perioadă s-a organizat și desfășurat prin intermediul INM, concursul de admitere în magistratură.
 
„În şedinţa Plenul CSM de ieri am validat concursul de admitere la INM desfăşurat în această vară. Cea mai discutată – dar nu şi discutabilă, zic eu – probă a fost cea a interviului. Membrii comisiilor în faţa cărora s-a susţinut această probă au formulat în scris un punct de vedere pe care, cu acordul lor, am ales să îl dau publicităţii“, scrie judecătorul Cristi Danileţ.
 
„Precizez că acest punct de vedere din partea membrilor comisiei se referă strict la constatările cu privire la candidaţii trecuţi de primele două probe. Pentru cei interesaţi sau cei nefamiliarizaţi cu admiterea în justiţie am alcătuit un site special. Oricum, menţionez şi în prezenta postare că aceasta presupune trei probe de bază (examinarea cunoştinţelor juridice, verificarea raţionamentului logic, interviul) şi trei verificări ulterioare (buna reputaţie, examinarea medicală, examinare psihologică). Potrivit regulamentului ajung să susţină interviul un număr dublu de candidaţi decât numărul locurilor scoase la concurs, candidaţi consideraţi suficient de deştepţi (au trecut de proba întâi) şi de inteligenţi (au trecut şi de proba a doua). Din păcate, unii nu au anumite cunoştinţe extra-juridice sau abilităţi absolut necesare pentru a îndeplini funcţia de judecător sau procuror.
 
În cadrul probei interviului se examinează trei aspecte: motivaţia, aptitudini specifice profesiei de magistrat (comunicarea, gândirea autonomă, cooperarea, înţelegerea realităţii sociale, folosirea corectă a limbii române), elemente de etică specifică persoanei (identificarea dilemei etice, identificarea opţiunilor, analiza valorii acestora alegerea justificată a variantei optime a acţiunii umane, implicarea subiectului în argumentarea alternativelor)“, a mai adăugat Danileţ.

Unii candidați se exprimă cu dificultate accentuată
 
Totodată, judecătorul a publicat şi minuta întâlnirii membrilor comisiilor de examinare la proba interviului numite în cadrul concursului de admitere la INM și al concursului de admitere în magistratură, sesiunea iunie-octombrie 2015.

Prin urmare, la punctul D privind observații ale membrilor comisiilor de examinare la proba interviului, se arată că unii candidați se exprimă cu dificultate accentuată, comit numeroase erori gramaticale și de comunicare, sunt inabili de a purta un dialog, nu au proprietatea termenilor sau sunt în imposibilitate de a formula definiţia unora.
 
În minută se arată şi câteva exemple din răspunsurile formulate de candiaţi ce relevă necunoaşterea semnificaţiei unor termeni.
 
„Ignoranţa presupune, în viziunea mea, a nu acorda atenţie fiecărui element care construieşte drumul către realizarea «justiţiei». La insistenţele comisiei de a da un sinonim pentru ignoranţă, a afirmat că «înseamnă a nu avea disponibilitatea de a te perfecţiona»“
 
„Libertatea este o valoare fundamentală a unui stat de drept, un atribut al tuturor oamenilor, care dacă îşi cultivă stăpânirea de sine pe un drum ce nu tot timpul este uşor o vor găsi în forma ei cea mai autentică.“
 
„Întrebare: O calitate? Răspuns: «Perseveritatea»“
 
„Persoanele care se sacrifică pentru idealuri, principii sunt fanatice.”
 
„Cunoaşterea de sine presupune cunoaşterea limitelor şi atunci eşti un om moral”.
 
„Un prieten adevărat nu mi-ar putea cere aşa ceva, el cunoaşte etica mea faţă de justiţie.”
 
„Totodată, după trecerea în nefiinţă, din viaţa unui om rămân realizările sale, iar pentru el însuşi amintirile şi experienţele trăite pe parcursul vieţii.”
 
„Procurorii au prea mult liber-arbitru, iar eu nu o să tolerez așa ceva ca judecător”.
 
„Sunt foarte corectă, dar cu excepții.”
 
„Prin verbul a discredita înțeleg a înjura.”
 
„Empatie înseamnă capacitatea de a rezona cu fiecare individ ca să îi preiei mesajul.”
 
„Vreau să fiu judecător, pentru că judecătorul are o viziune bilaterală, spre deosebire de procuror sau avocat.”
 
„Ignoranța înseamnă nepăsare față de societate.”

„Vreau să devin magistrat pentru că îmi doresc o mai mare adrenalină și sunt predispus spre a fi imparțial.”

„Vreau să mă fac judecător, pentru că pot privi multilateral cauza, iar procurorul adoptă o vedere părtinitoare.”

„Justiția va fi mai solidă pentru că nu o să judec în aparență și nu voi fi blazată pentru că refuz să fac cuiva calități.”

„Justiția imanentă este justiția rapidă, cu caracter practic.”

„Un exemplu de virtute care înseamnă pasiune este spiritul de echipă care împinsă peste o anumită limită se transformă în exces de zel.”

„Există imparțialitate obiectivă și imparțialitate subiectivă. Imparțialitatea subiectivă înseamnă părtinire pur și simplu.”

„Ca judecător nu trebuie să fiu imparțial”.

„Eu vreau să mă fac judecător pentru că sunt mai calmă și nu vreau să supăr pe cineva, să mă mustre conștiința.”

„Pasiunea e acel element care vine din exterior, de exemplu prejudecățile.”

„Ignoranță înseamnă pasivitate.”

„Puterea și ignoranța duc la imparțialitate.”

„Onestitate înseamnă că, în facultate, când plecam în excursie cu colegii mai săraci, le dădeam bani pentru că îmi plăcea compania lor.”

Unii candidați comit grave greșeli gramaticale 

Şi în acest sens se arată câteva exemple:
 
„…cât și pentru o persoană cu care intrii în contact…”
 
„…pentru a depășii situația critică…”
 
„… unul i-a totul…”
 
„ …ideia de justiție…”
 
„…înțelepciunea sa lăsând să perpetue peste mii de ani importanța educației…”
 
„Pentru a stabilii cea ce este permis unei persoane să facă, mai întâi sunt reglementate comportamentele, atitudinile interzise, rezultând astfel ceea ce nu îi este interzis să facă, ceea ce nu este reglementat, ceea ce este permis unei persoane, libertatea acestuia.”


Sursa: cristidanilet.wordpress.com
Sursa foto: observatorulph.ro
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii