Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:36 29 11 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică In Memoriam academicianul Constantin I. Moisil, fondatorul revistei „Arhiva Dobrogei”

ro

20 Oct, 2020 00:00 499 Marime text

Constantin I. Moisil (n. 8 decembrie 1876, Năsăud - d. 20 octombrie 1958, Bucureşti) a fost un profesor de istorie, arheolog şi numismat român, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei. În anul 1948 a fost ales ca membru de onoare al Academiei Române. A fost nepotul vicarului unit Grigore Moisil şi tatăl matematicianului Grigore C. Moisil.
Pe 7 iunie 1919 devenea membru de onoare al Academiei Române, ulterior, trei decenii mai târziu, membru titular din 12 august 1949.
 
În calitate de fondator al revistei de istorie, arheologie, numismatică, etnografie și folclor „Arhiva Dobrogei”, iată ce mărturisea Constantin Moisil, pe 13 martie 1916, în cuvântul de deschidere al primului număr al revistei precursoare a celei mai importante publicații științifice pentru provincia de la malul Mării Negre – „Analele Dobrogei”: „Sunt treisprezece ani de când am încercat pentru întâia oară înființarea unei societăți care să aibă ca scop cercetarea și studierea Dobrogei. Eram atunci director al liceului din Tulcea și în urma numeroaselor călătorii ce făcusem mai mulți ani de-a rândul în toate părțile acestei provincii, cât și din studiile ce întreprindeam, ajunsesem să-mi dau seama de importanța cu totul excepțională ce are această regiune pentru țară”.
 
În Biblioteca digitală ZIUA de Constanța puteți lectura Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 1, 1919 și Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 2, 1919

Biografii de academicieni


Studiile liceale le-a urmat la Gimnaziul Grăniceresc din Năsăud (1886-1892), înființat de bunicul său – vicarul Grigore Moisil (primul director al Gimnaziului) și în care tatăl său – prof. dr. C-tin Gr. Moisil era profesor de limbi clasice, cu doctorat în filosofie obținut la Viena. A avut dascăli de mare valoare și probitate științifică: dr Paul Tanco, dr Ioan Mălai, dr A P Alexi, pe directorii Ioan Ciocan, Ioan Gheție, pe Virgil Șotropa – viitor academician, pe Maxim Pop.. Colabora la revista școlii, obținând numeroase premii pentru creațiile sale.., fiind în competiție cu colegul său V Șuteu.
 
Ajuns la București îi va avea ca profesori și pe cunoscuții istorici Dimitrie Onciul, Nicolae Iorga, Grigore Tocilescu, ultimul orientându-l spre arheologie și etnografie, lucrarea sa de licență purtând această amprentă – Arheologia preistorică, iar lucrarea sa de doctorat va respecta aceeași orientare: Monetăria Țării Românești în timpul dinastiei Basarabilor, lucrare susținută în anul 1924 la Universitatea din Cluj, Facultatea de Istorie.
 
A predat istoria la Focșani (1898), Brăila (1899), București (Liceul Matei Basarab – 1910 și Spiru Haret); a descoperit un tezaur monetar la Brăila, aprofundându-și pasiunea în numismatică, fapt ce-l va promova în funcția de numismat la Cabinetul de numismatică al Academiei Române, cu drept de a funcționa și în învățământ de unde se va și pensiona în 1938.
 
În perioada refugiului (1916-1918) va lucra ca profesor de istorie la Vaslui. Din 1923 va fi director general al Arhivelor Statului, organizându-le științific și continuând opera înaintașilor săi B P Hașdeu și Dimitrie Onciul, cărora le va ridica câte un bust.
 
Va aduce în țară documente românești de la Viena, Moscova, Budapesta.., prezentându-le în Revista Arhivelor pe care a condus-o între anii 1924-1939. Din 1933 va conduce Cabinetul numismatic din București, fiind și președinte al Societății Numismatice Române, impunând un program de lucru cu obiective precise: adunarea „monumentelor monetare”, a documentelor ce vizau istoria monetară, organizarea unor acțiuni cu specific monetar, crearea în școli a unor colecții sau muzee numismatice, studierea revistelor și studiilor de specialitate. El însuși a scris peste 500 de studii cu specific istoric, arheologic, numismatic, medalistic, sigilografic, metrologic, didactic, prezentând peste 130 comunicări științifice în țară și în străinătate, în cadrul societăților de numismatică… Conduce revista Buletinul Societății Numismatice Române (1913-1947) în care prezintă monede geto-dacice sau aparținând domnitorilor munteni, moldoveni și transilvăneni, alături de alte studii cu conținut heraldic, sigilografic și paleografic. A organizat congresele de numismatică anual, în perioada 1933- 1937, iar din 1936 a devenit membru în Comisia de numismatică a Comitetului internațional de Științe Istorice.

 
A înființat Școala practică de arhivari paleografi pe care a condus-o între anii 1924-1938 și unde preda arhivistica, numismatica și sigilografia. Are descoperiri arheologice la Niculițel-Tulcea. A înființat Societatea istorico-arheologică „Bucureștii Vechi”- 1929, a studiat și predat heraldica, urmărind evoluția stemelor Munteniei și Moldovei; a studiat unitățile de măsură; medaliile din timpul lui Cuza și cele ulterioare; sigiliile sau pecețile domnești. A fost  cercetător de mare amplitudine și profunzime, meritându-și din plin locul în Academia Română.
 
#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 
Citește și:

#DobrogeaAcademică: Scurt istoric al Cabinetului Numismatic al Academiei Române

#DobrogeaAcademică Piese numismatice spectaculoase și poveștile lor minunate (I)

 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii