Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:32 17 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#scrieDobrogea Grigore Antipa, iniţiatorul ştiinţelor mării în România

ro

30 Nov, 2017 00:00 708 Marime text
Se împlinesc în acest an 150 de ani de la nașterea ilustrului om de știintă dr. Grigore Antipa, care, prin activitatea sa, se leagă, în mod indisolubil, de meleagurile Dobrogei.
 
Dr. Grigore Antipa se numără, alături de prof. Emil Racoviţă şi prof. Ioan Borcea, printre iniţiatorii ştiinţelor mării în România. Grigore Antipa (27 noiembrie 1867 - 9 martie 1944, București) a fost un naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog și profesor universitar român. Este savantul care a renovat total în 1906 Muzeul Național de Istorie Naturală, care acum îi poartă numele.
 
În cariera sa de oceanograf, Antipa a avut trei preocupări majore care îl leagă incontestabil de Dobrogea: ameliorarea producției piscicole a lagunelor complexului Razelm și protejarea fondului piscicol; crearea unei baze materiale pentru cercetarea științifică a Mării Negre, atât de puțin cunoscută la sfârșitul secolului al XIX-lea; valorificarea rațională a bogățiilor Dunării și ale Mării Negre. Din cele peste 150 de lucrări semnate de Grigore Antipa, 25 sunt dedicate Mării Negre.
 
În 1924, la Tulcea, și apoi în 1932, la Constanța, Grigore Antipa înființează și organizează primele centre de cercetare științifică. Institutul de bio-oceanografie de la Constanţa, transformat după 1945 în Staţiunea de Cercetări Piscicole „Dr. Grigore Antipa”, a fost una dintre instituțiile ce au stat la baza înființării, în 1970, a Institutului Român de Cercetări Marine, actualul Institut Național de Cercetare-Dezvoltare Marină, care îi poartă numele lui Grigore Antipa. De asemenea, nava de intervenție cu scafandri la mare adâncime din dotarea Centrului de Scafandri din Constanța, precum și două școli gimnaziale din Dobrogea (Constanța și Tulcea) poartă numele marelui savant. 

Prima cercetare oceanografică românească 

În anul 1893, Grigore Antipa a luat parte la o expediție de o importanță majoră, în care au fost studiate formele de viață adăpostite de Marea Neagră. Pentru a-l susține pe Antipa în expediția sa de cercetare a Mării Negre, regele Carol I i-a pus la dispoziție un vas al marinei militare a României. Este vorba despre crucișătorul „Elisabeta”.
 
În mai 1893, îmbarcat la bordul crucișătorului „Elisabetaˮ, Antipa pleacă în expediție de cercetare pe Marea Neagră. Expediția pe mare s-a desfășurat în trei etape, fiind cunoscută în istoria cercetării științifice ca prima cercetare oceanografică românească. Prima etapă s-a desfășurat între 15 mai și 15 iulie, pe traseul Constanța - Mangalia - Tuzla - Sf. Gheorghe - Sulina. Cea de-a doua etapa a durat 42 de zile și a avut ca obiectiv înconjurul Mării Negre (Sulina - Constanța - Istanbul - Sinop - Sevastopol - Odessa), iar ultima parte a expediției, de numai cinci zile (5-20 septembrie), s-a desfășurat în apele teritoriale românești ale Mării Negre. Expediția a fost repetată în 1894 şi 1895, pe bricul „Mirceaˮ și pe canoniera „Grivițaˮ.
Efectuând sondaje de adâncime, dragarea fundului și colectarea de faună bentică și pelagică (animale de pe fundul și din masa apei și plancton), Antipa a căutat în expediția sa și alte surse de informații, în special în timpul opririlor din cele opt porturi ale Mării Negre - care nu au fost popasuri turistice. În stațiunile de cercetare rusești - Sevastopol, Odesa - a luat contact cu marii savanți ruși.

Monografia „Marea Neagră 

Cercetările realizate de Antipa au fost publicate în monografia „Marea Neagră. Vol. I Oceanografia, bionomia şi biologia generală a Mării Negre”, Acad. Română, Publ. Fond. „V. Adamachi”, 10, 55, Bucureşti, 1941, 314 pp., în care explică mecanismele bioproductivităţii în sectorul său nord-vestic.
 
Prin condițiile de traiu cu totul diferite de ale celorlalte mări - scria el în această lucrare de sinteză -, Marea Neagră (care are viață numai pe platforma continentală, apele de adâncime fiind infestate cu hidrogen sulfurat) reprezintă un adevărat laborator natural pentru experimentarea unei întregi serii de probleme biologice referitoare la adaptațiunea la mediu, selecțiunea speciilor etc.
 
Această lucrare amplă şi-a păstrat întrutotul valoarea remarcabilă şi actualitatea, după 60 de ani de la apariţie, printre primele, în constelaţia bibliografiei româneşti dedicată Mării Negre, cu problematica sa particulară, atât prin specificul natural, cât şi a agresării antropice pronunţate îndeosebi din cursul ultimelor decenii.
 
Din nefericire, Antipa nu a apucat să elaboreze cel de-al doilea volum al monografiei „Peştii Mării Negre”, rămânându-ne doar admirabilele figuri ce trebuiau să ilustreze textul. 

Recunoașterea internațională  

Totodată, graţie harului excepţional al lui Antipa, membru al Institutului Oceanografic din Paris, şi a invitării sale de către Prinţul Albert I de Monaco, alături de alţi oameni de ştiinţă iluştri din celelalte state cofondatoare (Austria, Franţa, Italia, Marea Britanie, Monaco, Rusia, Spania), România a contribuit la crearea (1919) şi ulterior la dezvoltarea şi creşterea prestigiului Comisiei Internaţionale pentru Explorarea Ştiinţifică a Mării Mediterane (CIESM), cel mai vechi, longeviv şi prestigios organism european dedicat cercetărilor oceanografice (Marinescu, 1993).
 
Astfel, datorită lui, CIESM şi-a extins domeniul de interes şi cercetările prin adăugarea bazinului pontic, G. Antipa fiind desemnat oficial raportor pentru Marea Neagră (1927) şi, mai târziu, pentru întreaga Mare Mediterană de est: Marea Neagră, Marea Marmara şi Marea Egee. Evocăm cu gratitudine, alegerea României ca stat membru al CIESM, prin E. Racoviţă (1925), reprezentată în mod strălucit de Antipa, ca al doilea delegat naţional, până în 1944.
 
Ca investigator major al Mării Negre, G. Antipa a mărturisit că interesul pentru oceanografia biologică şi problemele sale a fost stimulat de către Prinţul Albert I de Monaco, în cursul întâlnirii lor la Staţiunea Zoologică Marină din Neapole. După alegerea sa ca vicepreşedinte al CIESM în 1928, Antipa a informat CIESM asupra creării Staţiunii de Zoologie Marină, de către prof. I. Borcea, la Agigea (1926).
 
Tot Antipa a prezentat la Neapole, (CIESM, 1933), progresul înregistrat de România în privinţa cercetărilor întreprinse asupra Dunării maritime, Deltei Dunării, lacurilor şi lagunelor litorale, Mării Negre şi Mediteranei orientale.
 
Tot în 1933, Antipa a transmis CIESM, în numele Guvernului României, invitaţia oficială de a organiza cel de-al X-lea Congres şi adunarea generală la Bucureşti (15-20 octombrie 1935). Cu această ocazie delegaţii străini s-au întâlnit şi cu oamenii de ştiinţă români, printre care T. Buşniţă şi Z. Popovici. Antipa a subliniat rolul extrem de important jucat de către CIESM în dezvoltarea ştiinţelor mării.

În loc de încheiere

Ceea ce caracterizează opera biologică şi economică a lui Antipa este perfecţiunea raţionamentului său ştiinţific şi metoda ale căror cele mai bune mărturii sunt organizările sale. Înlăturând orice ipoteză, nebazându-se pe nici o teorie pe care să n-o fi aprofundat şi experimentat, el a imprimat la tot ce a produs pecetea acestei solidităţi ştiinţifice care conferă operelor nemurirea“, spunea academicianul Ludovic Mrazec (1867-1944).
 
Resurse bibliografice              
  • Antipa G., 1941, Marea Neagră. Vol. I Oceanografia, bionomia şi biologia generală a Mării Negre”, Acad. Română, Publ. Fond. „V. Adamachi”, 10, 55, Bucureşti, 314 pp.
  • Băcescu M., Marinescu A., 1979, Grigore Antipa și Academia Română în Analele Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipaˮ, nr. 20, 1979 pars 2: 623-629;
  • Bologa A.S., Nicolaev S., 2010. Institutionalized Development of Marine Research in Romania (1893-present), ercetari Marine-Recherches Marines No. 40/2010, ISSN: 0250-3069: 3-29;
  • Marinescu A., 1993, In memoriam Grigore Antipa, în Analele Muzeului de Istorie Naturală « Grigore Antipa » nr. 32: 553-554

Autor: Dr. Magda-Ioana NENCIU, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“
 
Citeşte şi:

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Categorie Ziua Dobrogei

#sărbătoreșteDobrogea: Mesajul dr. Cătălin Nicolae Grasa – manager general Spitalul Județean Constanța

#sărbătoreșteDobrogea: Mesajul lui Dorin Maer – director CFR SA Constanţa

#sărbătoreșteDobrogea: Mesajul comandorului Nicolae Vatu - şeful Direcţiei Hidrografice Maritime
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii