Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:44 13 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul Regiei Autonome Judeţene de Apă Constanţa

ro

24 Nov, 2017 00:00 676 Marime text
Dobrogea – pământul românesc dintre cele două principale puncte de reper naţionaleeuropene şi globale în acelaşi timp: Dunărea şi Marea Neagră – se află în acest an la serbarea a 139 de ani de la revenirea la Patria Mamă.
 
Aceste două coordonate i-au trasat destinul de pământ românesc între ape şi au transformat-o într-o regiune de importanţă geopolitică şi geostrategică incontenstabilă pentru Europa şi Lume.
 
La ceas aniversar ne amintim de faptul că Istoria sa a aşezat problema apei potabile în „mijlocul lucrurilor”, Ovidius amintind în scrierile în sale: „Nu pot suporta nici clima, nici să mă obişnuiesc cu apa de aici. Nu se găseşte în Tomis apă de băut, decât aceea din lacuri amestecată cu apă sărată din mare”.
 
Urcând pe scara Istoriei, aprovizionarea oraşului cu apă potabilă a constituit, de altfel, o presantă problemă şi după preluarea Constanţei de către autorităţile româneşti, în noiembrie 1878.
 
Astfel, Procesul Verbal Nr. 3 despre întocmirea bugetului comunal includea la capitolul VII şi suma de 10.000 lei pe an pentru „îndestularea oraşului cu apă”. Cu toate acestea, bugetul din primul an de administrare românească efectivă – 1879 – nu prezenta un capitol referitor la aprovizionarea cu apă a populaţiei.
 
În şedinţa Consiliului de Miniştri din 19 ianuarie 1880 s-a aprobat cererea Prefecturii Judeţului Constanţa de a vinde locuri de casă în oraş urmând ca veniturile obţinute să fie folosite pentru aducţiunea apei potabile iar în aceste condiţii, Consiliul Comunal a reluat discuţia problemei în şedinţa din 23 ianuarie 1880.
La 26 iunie acelaşi an, prin act al Consiliului de Miniştri se dispunea ca banii rezultaţi din vinderea „loturilor de pământ ale comunei să fie exclusiv întrebuinţaţi pentru aducerea de apă în oraş.
 
Importanta afacere a apei este, domnule ministru, în studiu. În scurt timp vom face a se întreprinde această lucrare destinată a fi de cel mai mare folos oraşului. Însă sunt şi alte lucrări de utilitate publică care sunt indispensabile încă a se face şi comuna nu are destule fonduri pentru aceasta”.
 
La 4 martie 1880 Ministerul de Interne se adresa „Ephoriei” Spitalelor Civile din Bucureşti cu cererea de a-l autoriza pe şeful laboratorului de chimie dr. Bernhardt de la Spitalul Colţea „ca să mérgă la Constanţa şi să facă analisa apelor”.
Schimbul de adrese dintre Minister şi comună indică traseul sinuos în care s-a angajat discuţia pe tema apei potabile în anii următori. Până în 1883 s-au efectuat 2 teste: primul al doctorului din Bucureşti amintit mai sus, al doilea al doctorului S. Konya din Iaşi.
 
Acesta din urmă trăgea concluzia că existau trei surse ce puteau fi luate în serios în demersul alimentării oraşului cu apă: una la Isterul vechi, situată la 40 km de Constanţa, o alta de la Anadolkioi şi cea din Lacul Siutghiol.
 
După analizarea compoziţiei chimice, ieşeanul a arătat că „apa de la Isterul vechiu póte fi considerată ca cea mai curată apă, apa de la Anadolkioi şi la urmă cea din Siut Ghiol” (sic).
 
Luând în considerare raportul calitate-preţ, dr. Konya indica sursa de apă de la Anadolkioi-cişmea care, după părerea sa, putea asigura debitul necesar pentru o populaţie de 6000 de suflete. În cazul unei creşteri vertiginoase a populaţiei, doctorul recomanda utilizarea apei din Siutghiol pentru „necesităţi casnice şi publice ca stropirea stradelor, grădinilor etc. permiţând astfel ca apa de la Anadolkioi care ar putea alimenta o populaţie chiar întreit de mare, ca cea actuală, să fie întrebuinţată numai de beut” (sic). Recomandarea de a lua apă potabilă de la Andolkioi a venit şi din partea doctorului Bernardh care, în procesul său verbal de la 23 decembrie 1883, atrăgea atenţia şi asupra pericolului infestării Siughiol-ului de la apele pluviale. Deşi s-au făcut numeroase propuneri, Ministerul nu a acordat suficiente sume de bani răspunzând că oraşul are alte cheltuieli mai importante de făcut, comuna neavând fondurile necesare pentru investiţii.

În anul 1887 Primăria a solicitat Ministerului de Interne sprijin financiar pentru repararea fântânilor existente şi săparea altora. Raportul evidenţia că apa se aducea de la Anadalkioi, situat la acea vreme în afara oraşului, iar vitele trebuiau să traverseze Piaţa Independenţei pentru a se adăpa la puţurile publice de lângă atelierele feroviare, cu consecinţele de rigoare.
În 1893, Primăria a contractat elaborarea unui proiect de alimentarea a oraşului cu apă în speranţa de a rezolva „această chestiune de cea mai mare importanţă pentru oraşul nostru”. Faptul că nici după această dată chestiunea apei nu s-a rezolvat are legătură cu precaritatea veniturilor comunale ce nu permiteau lucrări de anvergură în domeniu. Lipsa de sprijin financiar masiv din partea Ministerului de Interne a făcut ca rezolvarea problemei să stagneze iar apa a continuat să fie cărată cu sacaua la Constanţa, până în preajma Primului Război Mondial.
  
Iar dacă acestea au fost începuturile... azi, la aproape 140 de ani după revenirea la Ţară şi în prag de Centenar al Marii Uniri, vă asigurăm S.C. RAJA S.A. Constanţa – companie de interes public, cu capital integral de stat, având un acţionariat format din 34 de consilii județene, comunale, orăşeneşti şi municipale, cel mai mare operator regional la nivel național în domeniul apei şi canalizării, cu o arie de operare ce se întinde pe raza a opt judeţe: Constanţa, Ialomiţa, Ilfov, Călăraşi, Bacău, Brasov, Prahova şi Dâmboviţa, membru fondator al Asociaţiei Române a Apei şi, în acelaşi timp, prima companie furnizoare de servicii de alimentare cu apă şi canalizare din România ce a devenit membră a Asociaţiei Internaţionale a Apei – a acordat şi acordă în permanenţă o atenţie maximă problemelor de sănătate publică. Prin urmare, monitorizarea şi menţinerea calităţii apei potabile sunt necesităţi primordiale pe care se bazează întreaga activitate a societăţii. Pe lângă atenţia acordată calităţii serviciilor, compania noastră a avut mereu în vedere o politică tarifară responsabilă față de cetățenii cărora le furnizează servicii. Astfel, în perioada 1998 - 2016, SC RAJA SA a reușit să implementeze 4 mari proiecte cu finanțare europeană, cu o valoare totală de aproximativ 400 milioane euro. În prezent, compania pregăteşte un amplu proiect în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, cu o valoare estimata la aproximativ 600 milioane euro. Toate aceste investiţii au dus la creşterea calităţii serviciilor furnizate şi, implicit, la creşterea satisfacţiei clienţilor.

Între cele două ape – Dunăre şi Marea Neagră – cu un început ce se pierde în Istorie, Dobrogea rămâne aici, la frontiera Europei, la răspântie de ape şi destine!
Iar NOI... trebuie să îi scriem ISTORIA la timpul prezent!

Citeşte şi:
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul şefului Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, comisar-șef de poliție Constantin Dancu

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul colonelului Constantin Dima, inspector-șef IJJ Constanța

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul locotenent-colonelului Ion Vlăduţ, prim-adjunct al inspectorului şef al ISU Dobrogea Constanţa

#sărbătoreşteDobrogea: Manifestul jurnaliştilor ZIUA de Constanţa, adresat autorităţilor locale

Ti-a placut articolul?

Comentarii