De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
22:08 24 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Propunere legislativă în sprijinul persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România după 1940

ro

15 Sep, 2016 00:00 927 Marime text
Un grup de 41 de deputaţi PSD, printre care se regăseşte şi constănţeanul Mircea Titus Dobre, cărora li s-au alăturat alţi doi parlamentari UNPR, susţin o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 105/1999. Normativul propus spre a fi modificat se referă la acordarea drepturilor persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 şi până la 6 martie 1945.
 
Parlamentarii solicită introducerea art. 6, cu următorul cuprins: „Dovedirea situaţilor prevăzute la art. 1 se face de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibilă, se poate realiza prin orice mijloc de probă prevăzut de lege, inclusiv declaraţii de martori în forma autentică notarială“.
 
Demersul parlamentar a intervenit în urma unor situaţii semnalate de cetăţeni din judeţele Iaşi şi Botoşani care, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost strămutaţi în alte localităţi decât cele de domiciliu. Primăriile localităţilor în care au domiciliat, primăriile localităţilor în care au fost strămutaţi, dar şi Arhivele Statului nu pot elibera adeverinţe persoanelor în viaţă, conform OG nr. 105/1999, art. 6, pentru a beneficia de acordarea unor drepturi prevăzute în lege. Iată de ce parlamentarii consideră că, pentru a veni în sprijinul solicitanţilor „mai rapid şi mai eficient, avându-se în vedere vârsta înaintată a acestora“, se impune introducerea declaraţiei autentice în forma notarială „care să ateste încadrarea persoanelor interesate în prevederile art. 1 din Legea 189/2000 privind acordarea drepturilor persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945“.
 
Propunerea legislativă a ajuns în Senat, ca primă cameră sesizată, a primit aviz de respingere din partea membrilor Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, iar acum se aşteaptă raport de la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, precum şi avizul Comisiei pentru egalitate de şanse. Indiferent de decizia plenului Senatului, ultimul cuvânt va aparţine deputaţilor, Camera Deputaţilor fiind for decizional în acest caz.

Ti-a placut articolul?

Comentarii