De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
17:54 30 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Călători străini prin Dobrogea (VI) - Soliman Magnificul 1538 (galerie foto)

ro

03 Jun, 2016 00:00 753 Marime text
 

Când conduceau personal expediţiile, sultanii otomani ordonau redactarea unor jurnale de campanie (ruzname). Un astfel de jurnal a fost ţinut şi în timpul expediţiei din 1538 a lui Soliman Magnificul împotriva lui Petru Rareş, care s-a soldat cu înlăturarea domnitorului de pe tronul Moldovei.
 
Actul a fost inclus de demnitarul otoman Ahmed Feridun Ruksanzade, în 1574 în colecţia Documente ale sultanilor, şi a fost publicat prima dată în 1848-1849, la Istanbul. În România, jurnalul a fost studiat de A. Antallfy (1934) şi de N. Iorga. 
 
Ca şi în timpul expediţiei lui Mahomed al II-lea împotriva lui Ștefan cel Mare din 1476, drumul armatei otomane a trecut prin Dobrogea, unde sultanul a aşteptat în zadar timp de zece zile ca Rareş să se conformeze solicitării sale de supunere. Itinerarul a urmat iniţial litoralul, apoi a trecut în diagonală prin Babadag şi s-a încheiat la Isaccea, în document denumirile localităţilor româneşti fiind alterate. Traversarea regiunii dintre Dunăre şi Marea Neagră a durat 15 zile, iar pentru a măsura distanţele parcurse, cronicarul foloseşte expresii temporale precum „cale de o zi (de mers)”, „cale de o zi lungă (de drum)”, „cale de o zi scurtă (de drum)” şi „cale de o zi mijlocie”.
 
La 7 august Soliman a ajuns în cătunul „Karaghoz”, istoricul român Maria Holban indicând în 1968 şi numele Karaiesi. În ziua următoare a sosit la Balcic, în text „Balîk”, după ce a trecut printr-un „ţinut greu de străbătut, plin de păduri şi strâmt”. La 10 august, armata otomană a poposit în târgul Kavarna, iar în ziua următoare, în târgul Papazlîk, localitate neidentificată. În ziua de 12 august, sultanul s-a odihnit în conacul din Tatlîgea, azi, comuna 23 August, la nord de Mangalia. Apoi s-a călătorit pe „un drum neted” până la următorul popas sultanal, făcut la 13 august în conacul din satul Sutkoiu, azi, oraşul Ovidiu, pe malul lacului Siutghiol. Din nou, otomanii au mers pe un „drum neted” până la Istria, în text, „Istria-baghî”, veche cetate pe lacul Sinoe.


 
La 16 august, Soliman a ajuns în târgul Babadag, în text, „Baba Kasabasî”, unde a rămas câteva zile. Cronicarul precizează că aici este înmormântat Sarî Saltîk, la al cărui loc de veci sultanul a făcut un pelerinaj. La Babadag a venit şi solul trimis la Petru Rareş, care a adus vestea că domnul moldovean vrea să se prezinte în faţa sultanului. Pentru a se destinde, Soliman a ieşit la vânătoare în zona apropiată, folosind ca hăitaşi pe locuitorii târgului.
 
În ziua de 20 august, armata otomană a înaintat până la târgul Cătălui, în text, „Kerik-i Katalui”, tot pe un drum neted, dar „cu puţină apă şi locul de popas strâmt”. A doua zi s-a ajuns la Dunăre, la schela Isaccei, în text, „Ishakgy”, unde oprirea a durat câteva zile. Aici, Soliman a luat măsuri organizatorice şi a construit un pod peste fluviu, pe care a trecut apoi armata în Moldova.
 
Documentare: Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor - Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. I, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1968.

Surse foto: 

Librarie.net
Wikipedia.org
Brailachirei.wordpress.com
Historymaps.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii