Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:14 23 06 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citesteDobrogeaTOMI-CONSTANTA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje „În mâinile bulgarilor şi-a dat sfârşitul Constanţa. Turcii au înmormântat-o.”

ro

21 May, 2018 00:00 1120 Marime text
„În mâinile Bulgarilor şi-a dat sfârşitul Constanţa. Turcii au înmormântat-o. Silistra capătă din ce în ce mai multă importanţă militară; iar din veacul XVI, Babadagul care era mai aproape de trecerea turcilor pe la Isaccea dobândeşte şi mai mare însemnătate militară. Aci Soliman Magnificul înfiinţează (1538) un Seraschierat, unde şedea paşa din Silistra.
 
În preajma Babadagului, Sultanul Mahomed I (1413-1421) puse să se construiască fortăreţele Saczim (Obluciţa, Isaccea) şi leni-Sale (Enişala)“.
 
Marea Neagră devine cu desăvârşire o mare închisă, ,,o mare turcească, iar pentru comerţ o mare moartă“. Prin cele două forturi (Anadoli-Hisar şi Rumili-Hisar), turcii interziceau ori-cărui vas de a mai intra, sau de a eşi din Bosfor. Numele oraşului nostru a fost schimbat în Kustendje.
 

Ocuparea Constanţei

 
Iată cum povesteşte Ewlia Celebi (trăitor pe vremea lui Matei Basarab. El a scris în 1651-2) ocuparea Constanţii: „Kustendje a fost o puternică cetate. De oarece Baiazid Ildirim a întâmpinat mari greutăţi cu cucerirea ei, a pus de a distrus-o; iar pietrele le-a aruncat în mare. Şi acum pe deal, se văd împrejurul ţărmului, urmele cetăţii dărâmate.
 
Genovezii, locuitorii ei, au fugit cu corăbiile la Kaffa. După ce Baiazid a luat Kaffa (e o greşală a lui Ewlia, Kaffa a fost cucerita de Sultanul Mahomed II, după cum vom vedea), Genovezii au fost lăsaţi să se refugieze în insula Chios, unde au rămas până pe timpul Sultanului Soliman (1520-66). Revoltându-se, Soliman a trimes în contra lor pe Piale-Paşa, care înconjurând insula, a făcut-o să capituleze. Comandantul ceru voie, să se ducă la Kustendje, ca să dezgroape averea ascunsă de bunicul său, înainte de a fugi la Kaffa. Sultanul îl învoi, şi făcând săpături, a găsit şapte vase mari pline cu aur, multe pietre scumpe: safire şi briliante, cu care Sultanul a construit două giamii în Constantinopol; iar o bună parte a dăruit-o oraşului în care a găsit aceste comori.
 
În vechime, portul Kustendje a fost mai mare; şi acum sunt urmele zidurilor. Dar cu timpul s’a umplut cu pământ şi cu nisip; aşa că este expus valurilor. Câte odată aci se scufundă multe corăbii.
 
De oarece Kustendje este aşezată pe malul Mării, nu este aşa de bogată şi nici frumoasă; căci de multe ori a fost atacată, ruinată şi arsă de Cazaci. În oraş sunt până la 150 case, acoperite cu olane sau cu scânduri. Are o giamie mică, dar frumoasă chiar lângă port (de sigur pe locul giamiei din vale), un han, 40-50 magazii mari aşezate lângă port (cele despre care am vorbit, în coasta Primăriei) şi câteva prăvălii“.
 
Toate preocupările Turcilor, în cursul veacului XV au fost, ca să pună stăpânire pe Caffa (cucerită în 1475, pe Chilia „cheia şi poarta întregii ţări moldoveneşti, precum şi a Ungariei şi a întregului bazin dunărean“ (cucerită la 14 lulie 1484) şi pe Cetatea-Albă (căzută la 4 august acelaşi an) „cheia şi poarta Poloniei, Rusiei, Tătăriei şi a întregii Mări Negre“. Drumul spre Polonia îi era asigurat; iar trecerea Dunării pe la Isaccea (Obluciţa) din ce în ce mai umblat.
 
Andrei Taranowski, care a călătorit prin Dobrogia, pe la 1570, vorbeşte în treacăt numai de Tulcea şi Babadag. De Constanţa, nimic.
 
lezuitul Giulio Mancinelli, între 1582-86, vorbind de Constanţa, spune că un Turc bogat scotea din ruinele oraşului „marmuri mari“.
 
T. Corobeinicof, care mergea la Constantinopol în 1593, pomeneşte de Tătarii care atunci se stabiliseră la Babadag şi Carasu.
În călătoria lor din 1586, John Austell şi lacob Manucchio, dela Varna la Isaccea, n’au trecut prin Constanţa.
 

Tătarii se aşează în Bugeac

 
Cu începutul sec. XVII o parte de Tătari din Sudul Rusiei se aşază în Bugeac (în componenţa Ucrainei de astăzi), părăsindu-şi vechiul lor obicei mongolic, de a trăi din produsele turmelor stepei şi se dedură la lucrarea pământului.
O bună parte - subt Hanii lor - rămase pe loc în lupte continue cu Cazacii, care făceau dese ori năvăliri în Dobrogia. La început (1602), Cazacii năvăleau în bande mai mici pe şeici şi jefuiesc Constanţa; iar mai târziu (1612), şaizeci de şeici prădară Babadagul şi ard oraşele aflătoare pe ţărmul Mării, până la Varna şi Mesembria. Prădăciunile acestea foarte dese în urmă, aduseră ruina şi despopularea coastelor.
 
Şi Tătarii crâmleni, ca şi cei bugeceni deveniră o putere de temut pentru Moldova şi Polonia. Ei au dăinuit în Bugeac - de unde au trecut în Dobrogia - în veacurile XVll şi XVIll; ba chiar de Mârza Cantemir (1620) - care era un mic suveran independent - tremurau şi Regii Poloniei - spune Miron Costin. Mârza era întărit de Poarta ca Paşe şi era guvernator al coastelor Mării Negre, spre gurile Dunării.
 
Făcând dese incursiuni în ţările vecine (Moldova şi Polonia), Tătarii din Bugeac au fost strămutaţi şi împrăştiaţi pe cursul Niprului, în iarna anului 1638 (lanuarie). Dar şederea lor pe Nipru n’a fost de lungă durată; după câţiva ani, revin in Bugeac dornici de sămănăturile mănoase de aci - din 1645, prădau Moldova şi Polonia. Turcii nu se puteau lipsi de sprijinul tătăresc, în contra năvălirilor ruseşti şi în adevăr, în 1655, Tătarii fură întrebuinţaţi de Siavus-Paşa din Silistra în contra Cazacilor. Tot aşa au mai fost întrebuinţaţi, în 1658, un număr de 25.000 Tătari înarmaţi, în contra
lui Rakotzi, Domnul Transilvaniei. Alţi 50.000 ajutară pe Domnul Moldovei, Gheorghe Ghica. Expediţiuni tătăreşti poruncite de Turci se întâmplară în 1661, 1663 şi 1664.
 

Babadagul în istoria vremii

 
Episcopul latin din Nicopole, Filip Stanislavov, înseamnă în februarie 1659 numai Babadagul cu 40 case catolice (cu o biserică), 2000 Bulgari, Greci şi Români (cu biserică depinzând de Silistra) şi 6000 Turci.
 
Interesantă pentru Dobrogia - nu şi pentru Constanţa, despre care nu se vorbeşte - este călătoria ambasadorului polon loan Gninski, Palatin de Culm, făcută în 1677. El ajunge la 8 iulie la Isaccea, pe care o descrie „e un oraş mic cu uliţi strâmte, case
mici, câteva de zid“. Sultanul (Mahomed IV) are aci un palat pentru haremul lui. Sunt două moschei acoperite cu plumb. Oraşul e apărat printr’un castel mare cu patru turnuri, aşezat pe malul Dunării. Prăvăliile sunt sărace; iar în oraş sunt o mulţime de robi luaţi în război“.
 
Palatinul mai vorbeşte de Babadag, „oraş lung între dealuri, cu case de zid, patru giamii şi forturi mici“. După eşirea din Babadag - şi după ce trece peste un râuleţ (e vorba de râul Slava rusă) se începe adevărata Dobrogie cu populaţie tătărască. Sunt 200 sate; iar 150 de spahii turci au proprietăţi de pământ. Înseamnă satele: Muftu-căslaşi (?), Imamhari (Inancişme?), Tariverde, Caranasuf, Caraiun (Caracoium?), Uzunalimari (Uzumlar?), Cotunale(?), Fagimusli (Mamusli?). Aci, în feuda fratelui Vizirului se găseşte o moscheie acoperită cu plumb, un palat, grădini şi vii. La 19 iulie, Palatinul ajunge la Bazargic, „un orăşel frumuşel, neîntărit, cu străzi pavate, dar strâmte, un foarte frumos palat şi trei moschei“.
 
Mai multe despre istoria Tomi aflați din monografia „Tomi - Constanța“ , disponibilã integral în format electronic.
 
Dacã în urmã cu 119 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecã publicã la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantã coincidențã, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul sãu pe tãrâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECÃ VIRTUALÃ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri si de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informațiile publicate pe site de cãtre ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fãrã a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mãrcile și indicaþiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, dupã caz, furnizorii sãi de informații.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișãrii pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descãrcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord
 
#citestemaideparte
#capitolulII.Stăpânireaturcească.Kustendje
#TOMI-CONSTANTAmonografie(1931)
#Autor M. IONESCU-DOBROGIANU

 
Citește și:


#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc. RUŞII. Masacru în CONSTANŢA​

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Capitolul doi. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc. Hunii lui ATTILA atacă Cetatea Tomis

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc. Avarii nu au reuşit să cucerească TOMIS​

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanța veacului de mijloc. BULGARII distrug CONSTANȚA din temelii


#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc. RUŞII. Masacru în CONSTANŢA

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanța veacului de mijloc Pecenegii. CONSTANȚA în veacul distrugerilor și al sângelui​

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul doi. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc Cumanii în veacul al XI-lea în Dobrogia​

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul doi. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc Paristrion​

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc Edrissi​

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanța veacului de mijloc Genovezii înscriu pe hărțile comerciale Constanța
 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Cuvînt Înainte. Autor, colonel Marin Ionescu Dobrogianu

 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii