Reorganizare fara salarii la Consiliul Judetean

Comasarea institutiilor de asistenta sociala creeaza deja probleme

Un director impus pe criterii politice si superficialitatea administratiei judetului au adus Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului in colaps financiar * Aceasta descentralizare exagerata dorita de conducerea CJC si pusa in practica in consiliu de majoritatea confortabila detinuta de partidul de guvernamant, nu s-a dovedit a fi o masura rentabila de reforma administrativa * Discutiile si nemultumirile nu au intarziat sa apara * Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului s-a infiintat prin hotararea CJC numarul 145, aprobata in 19 august a.c., prin reorganizarea Directiei de Asistenta Sociala si a Directiei de Protectie a Drepturilor Copilului, ambele subordonate Consiliului Judetean, dar in acelasi timp fiecare dintre ele indrumate metodologic, de la nivel national, de institutii separate * Dupa valul de demisii si demiteri inregistrat imediat dupa comasarea acestor institutii, la sfarsitul saptamanii, un grup de angajati ai noii Directii de Asistenta Sociala si Protectia Copilului au reclamat cotidianului nostru faptul ca salariile aferente lunii septembrie nu au fost incasate in procent de 100% * Nu s-au facut discriminari, practic tot personalul a fost privat de un procent de 20% din salariu, deoarece noua institutie care trebuia sa functioneze ceas, in urma reorganizarii, a ramas cu pusculita goala * Motivele nu sunt suficient de bine intemeiate si chiar directorul institutiei, Petre Dinica, in calitate de manager nu poate aprecia cand subordonatii sai isi vor primi diferenta de salarii

Comasarea institutiilor de cultura din judet a reprezentat doar preludiul unor serii de alte reorganizari ale unor institutii care s-au facut sau urmeaza sa fie supuse aprobarii Consiliului Judetean de noua conducere a administratiei judetene.Aceasta descentralizare exagerata dorita de conducerea CJC si pusa in practica in consiliu de majoritatea confortabila detinuta de partidul de guvernamant nu s-a dovedit a fi o masura rentabila de reforma administrativa. Discutiile si nemultumirile nu au intarziat sa apara. Mai intai, au iesit la rampa artistii care au reclamat, pe de o parte intentia diriguitorilor CJC de pesedizare a institutiilor de cultura prin numirea unor directori exclusiv simpatizanti sau membri ai PSD. Acum a venit randul angajatilor unei alte institutii comasate - Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului - sa protesteze asupra modului in care a fost pusa in practica decizia de infiintare a acestei noi institutii si mai ales consecintele acestei "uniuni" fortate.Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului a luat nastere prin hotararea CJC numarul 145 aprobata in 19 august a.c., prin reorganizarea Directiei de Asistenta Sociala si a Directiei de Protectie a Drepturilor Copilului, ambele subordonate Consiliului Judetean, dar in acelasi timp fiecare dintre ele indrumate metodologic, de la nivel national, de institutii separate: prima de catre Autoritatea nationala pentru Persoane cu Handicap, iar cea de-a doua de catre Autoritatea Nationala pentru Protectie a Copilului si Adoptie.Pana la momentul deciziei comasarii celor doua institutii, serviciile sociale in judet erau asigurate de cele doua directii, pe componente diferite. Directia de Protectie a Drepturilor Copilului, a fost infiintata in anul 1999 din necesitatea existentei unei institutii care sa abordeze in mod specializat si unitar problematica protectiei copilului aflat in dificultate, in timp ce Directia pentru Protectie Sociala a fost infiintata abia in anul 2003 si viza rezolvarea problemelor legate de protectia familiei, persoanelor singure, varstnicilor, persoanelor cu handicap, precum si a altor categorii de persoane aflate in dificultate. Practic preocuparile celor doua institutii aveau latura de protectie sociala, dar tratau segmente de populatie diferite.Dupa comasare a rezultat un numar de 1200 de angajati dintre care 66 au functii publice, iar diferenta este reprezentata de personalul contractual, cele mai multe fiind asistentele maternale, in numar de 325 de persoane. Practic directia a ramas si dupa reorganizare la fel de stufoasa, operandu-se reduceri de personal mai mult in aparatul financiar-contabil si in cel administrativ.

Solutia comasarii face ravagii in chenzinele angajatilor

Dupa valul de demisii si demiteri inregistrat imediat dupa comasarea acestor institutii, la sfarsitul saptamanii, un grup de angajati ai noii Directii de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului au reclamat cotidianului nostru faptul ca salariile aferente lunii septembrie nu au fost incasate in procent de 100%. Nu s-au facut discriminari, practic tot personalul a fost privat de un procent de 20% din salariu, deoarece noua institutie care trebuia sa functioneze ceas, in urma reorganizarii, a ramas cu pusculita goala. Motivele nu sunt suficient de bine intemeiate si chiar directorul institutiei, Petre Dinica, in calitate de manager nu poate aprecia cand subordonatii sai isi vor primi diferenta de salarii.Dinica sustine ca este pentru prima data cand angajatii Directiei nu-si incaseaza salariul intreg si acest lucru se datoreaza lipsei de fonduri. Managerul Directiei sustine ca problema trebuie solutionata de CJC, in subordinea caruia functioneaza Directia de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului. Petre Dinica ne-a asigurat ca asteapta rectificarea bugetara... care nu stie din ce directie va veni. Poate fi vorba de rectificarea bugetului Consiliului sau a Guvernului, spune directorul, total depasit de situatie. Pentru asigurarea salariilor angajatilor, Directia are nevoie pana la sfarsitul anului de aproximativ 20 de miliarde de lei, iar directorul, ridica din umeri, aratand cu degetul spre Consiliul Judetean. Administratia judeteana va aloca in sedinta din aceasta saptamana o suma de bani catre Directie, insa fondurile sunt total infime fata de necesitati, motiv pentru care, exista posibilitatea ca si in urmatoarea luna angajatii Directiei sa nu-si primeasca salariile intregi. Acest lucru a fost confirmat si de directorul institutiei, care pentru a diminua efectul negativ al comasarii a insinuat ca si in celelalte judete, Directiile similare au aceleasi probleme chiar daca sunt independente.Chiar daca principala vina o poarta Consiliul Judetean care, la aprobarea comasarii, nu a luat in calcul si aspectele financiare (situatie similara ca si in cazul institutiilor de cultura, ai caror angajati au fost retribuiti timp de o luna de zile de CJC - dintr-o grava eroare a celor care au gandit reorganizarea teatrelor si muzeelor), nici managerul Dinica nu poate fi exonerat de raspundere. La preluarea postului, acesta nu a luat in calcul decat functia primita dar nu si responsabilitatile. Probabil nu s-a gandit ca partidul ii da, dar nu-i pune si in traista.De profesie jurist, Dinica a ajuns manager la Directia de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului, sprijinit de organizatia judeteana a PSD al carei membru este si in particular de presedintele organizatiei municipale a social-democratilor, Gelu Dae, cu care a lucrat in cadrul CFR, unde Dinica a ocupat postul de sef al Serviciului Juridic.Cazul Dinica nu este singular la nivelul descentralizatelor pesedizari din judet, unde au fost numiti in functii de conducere, membrii de partid care nu au activat nici macar o zi in cadrul institutiilor pe care acum, cu onor le conduc. Lipsa de experienta si capacitate manageriala a directorului isi spun cuvantul si la Directia de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului, dupa cazurile OPC sau ANR.

Consiliul Judetean gestioneaza hilar problematica judetului

Comasarea celor doua institutii de protectie sociala s-a realizat pe plan local in baza Legii 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala si a autonomiei locale.Recent, CJC informa printr-un comunicat de presa cu privire la ultima intrunire a Adunarii Generale a Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene la care a participat in calitate de vicepresedinte si seful administratiei judetene. Cu acel prilej, presedintele CJC, a adresat o serie de cereri Guvernului in privinta descentralizarii. Printre acestea figureaza si initierea si aprobarea unei hotarari de guvern privind infiintarea Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului la nivelul Consiliilor Judetene care sa reuneasca Directia Judeteana pentru Protectia Copilului, Directia de Asistenta Sociala si Centrele de ingrijire si asistenta neuropsihiatrica. Adica exact ceea ce s-a realizat la Constanta in urma cu aproximativ doua luni de zile.Purtatorul de cuvant al CJC, Cristian Moldovanu, a declarat ca propunerea sefului sau nu are nici o legatura cu comasarea realizata pe plan judetean (desi, in lipsa unor reactii evidente, planeaza vidul legislativ in baza caruia s-ar fi realizat asa-zisa fuziune), ci ar avea legatura cu obtinerea unor finantari suplimentare care sa asigure necesarul de fonduri pentru functionarea optima a directiei. Asa isi explica reprezentantul CJC solicitarea emiterii unei HG care sa legifereze comasarea institutiei.In schimb, directorul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului, Petre Dinica, considera initiativa presedintelui CJC drept singura posibilitate reala pentru iesirea din impas a institutiei sub aspect financiar. Prin urmare, hotararea de guvern se va constitui in adevaratul act de nastere al noii directii, fara de care institutia nu va putea acoperi in timp costul cheltuielilor si al salariilor angajatilor.In atare conditii, daca guvernul nu se va indupleca si nu va emite HG, comasarea va produce efecte grave sub aspectul respectarii contractelor angajatilor Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului care sunt decisi sa iasa in strada in cazul in care nici pe viitor nu vor fi remunerati in conditiile inscrise in contractele de munca. Proasta gestionare a fondurilor existente si faptul ca nu s-au luat in calcul cheltuielile Directiei pe termen mediu si lung isi fac simtite prezenta si in cadrul centrelor de plasament in ceea ce priveste intretinerea si gospodarirea, asigurarea medicamentelor si a hranei pentru persoanele institutionalizate.