„Teodosie calarea «pe ape multe» la Constanta"

Preotul Ion Buga vorbeşte despre modul în care a fost ales Arhiepiscop al Tomisului Înaltpreasfinţia Sa Teodosie, cu sprijinul lui Adrian Năstase

În acest articol, cotidianul ZIUA de Constanţa vă prezintă alte fragmente din volumul „Fascinaţia Haosului", scris de pr. Ion Buga şi Ciprian Mega. Fostul paroh al Bisericii Sfântul Gheorghe de Jos dezvăluie în aceste pasaje relaţia pe care a avut-o în anumite perioade ale vieţii cu Înalt Preasfinţia Sa Teodosie, actualul Arhiepiscop al Tomisului, dar şi despre modul în care s-a încercat discreditarea sa pentru a-i fi luată parohia.
„Toate aceste acte scelerate (vezi //www.ziuaconstanta.ro/rubrici/deschidere-editie/pentru-ips-teodosie-de-la-trei-la-15-ani.html) aveau un singur scop: să se producă în Arhiepiscopia Bucureştilor cât mai multe rele şi nimic bun, pentru a-l compromite pe îndelungstătătorul pe scaunul cel înalt (n.r. Preafericitul Teoctist), să i se demonstreze că a scăpat din mână frâiele şi că ar fi timpul debarcării. Dar socotelile ieşeau pe dos; preoţii  - majoritatea teodosnici - profitau din plin de situaţia confuză, foarte propice intereselor mafiote - lene, luxură, vicii, necredinţă, afaceri dintre cele mai murdare, simonie atotstăpânitoare, acte de indisciplină fără nicio frică şi multe altele, fiindcă patriarhul ceauşist n-avea nicio şansă, fiind şantajat de oricine cu deconspirarea securistă. Văzând că răul prieşte celor răi, au întors armele împotriva acelor puncte de rezistenţă cu care patriarhul se justifica la judeţul oamenilor şi al lui Dumnezeu". (pg. 86)

„Citea mereu acelaşi nume, ca un patephon stricat: «Prea Sfinţitul Teodosie»"

(...) Teodosie fusese „ales" la Constanţa în condiţiile pe care le cunosc prea bine Înalţii electori din Deal: totul era hotărât pentru Galaction Stângă, dar cu o zi înainte, Năstase Prim-Pidosnicul socialist (n.r. Adrian Năstase) intră la patriarh şi-i ceru mâna lui Teodosie, dar moş Toader (n.r. Preafericitul Teoctist), pentru prima oară în viaţa lui, spuse un nu hotărât. Era nespus de fericit preafericitul, dar primi imediat un telefon pe firul roşu, la care fir, celălalt tătuc - semisemitul sfertortodox Ilici «îi aduse aminte de Sion» - citeşte Sinaia, zicând; «Ce, ţi s-a făcut dor de Sinaia?» Şi lui Tataia i-a pierit brusc dorul de Sinaia (...) Un comando alcătuit din cei mai distinşi cardinali provoslavnici - toţi şcoliţi în apusul iezuit, Daniel, Nifon, Casian, Teofan etc, făceau loby în draci pentru preferatul lui Năstase. Tataia, însă, ştia el ce ştia: la numărarea voturilor a făcut treaba cu mânuţa lui proprie şi, indiferent ce scria pe hârtiuţa parfumată a Înalţilor Înalte, citea mereu acelaşi nume, ca un patephon stricat: „Prea Sfinţitul Teodosie". Când a ajuns după 82 de bileţele - toate ale lui Galaction, pervertite în Teodosie, a obosit şi, cu glas mieros, invită pe fratele grifoni să citească mai departe. Maurul îşi făcuse datoria, primită ultimativ la telefon. Ziceam deci că Teodosie călărea deja «pe ape multe» (Ap. 17, 1) la Constanţa, însă prin cele şase telefoane mobile ţinute pe la toate intrările şi ieşirile lui anatomice (vezi coperta a-I-a) continua să conducă, prin Crângaşu, Chiru, Tănăsoiu, efectiv Bucureştiul. (pg. 88)

„Masa credincioşilor ar fi fost paralizată de spaimă"

În fragmentul următor, pr. Ion Buga vorbeşte despre modul în care s-a încercat să fie înlăturat din parohia Bisericii Sf. Gheorghe Vechi.
(...) „«Versetele satanice» dictate de la Constanţa sunau aşa: Pe data de 15 August (mai erau două-trei săptămâni), în timpul Sf. Liturghii, un comando securistopopesc, înarmat cu hotărârea de numire a preotului Durlea Ionel în postul de paroh (ce importanţă avea faptul că nu întrunea nici pe departe condiţiile de intrare în Bucureşti, chestia asta nu mai funcţionează din 1986, de la moartea ultimului patriarh normal), numire semnată fără să ştie de către Teoctist avea să comunice poporului drept credincios din biserică (circa 300 - 400 de suflete) marea primenire din altarul frăţesc. Dacă luaseră în calcul toate eventualele reacţii la aşa perfidă lucrătură pidosnicească? Fără îndoială, şi pentru aceasta, în ziua respectivă, în biserică ar fi apărut câteva feţe noi, între 10 - 20 de huidume, membri temuţi ai „gărzii caucaziene", împrumutaţi la nevoie de tata Ilici sau Năstase, lui Teodosie, zis Mache (n.r. despre Înalt Preasfinţia Sa Teodosie se spune că ar fi fost colaborator al Securităţii sub numele conspirativ Mache). Aceştia ar fi strivit din faşă orice mişcare, iar masa credincioşilor ar fi fost paralizată de spaimă şi de nepricepere. Adevărul era cu totul altul. Pentru compromiterea lui Teoctist, se optase pentru varianta unui scandal monstru, o adevărată minirevoluţie, cu bătaie la sânge între cele două tabere, pro Ionel şi pro Buga, fiindcă iniţiatul Înaltului în şedinţele Ocultei sigur îşi racolase şi pregătise, în vederea fericitului eveniment sinistru, o grupare de evlavioşi foarte dubioşi, grăitori în şoaptă şi tot cu privirile în pământ, cu mişcări famelice, pomădaţi ca muierile şi cu cearcăne permanente la ochii în extaz. Ar fi fost alertată Poliţia, ziarişti deghizaţi în admiratori ai aleselor slujbe de la Sf. Gheorghe Vechi, cu camere ascunse, ar fi avut parte de acel ospăţ macabru (...). Şi pentru că, în mod cert, sub indignarea nestăvilită a mârşăviei sataniste, marca teodosnicilor Înalţi, n-aş fi stat nici eu cu mâinile în sân, Teoctist ar fi avut motiv să mă caterisească, spre indignarea multora. (...) Din fericire, planul teodosnic a fost demontat, deocamdată. (pg. 88-89)

„Trăim într-o ţară liberă, dreptul la opinie este unul sfânt"

„Părintele Ion Buga a avut o opinie pe care a exprimat-o într-o carte. Arhiepiscopia Tomisului a luat act de demersul dvs jurnalistic, a constatat că sunt persoane nemulţumite care-şi exprimă public opiniile, fapte nedemonstrate. Trăim într-o ţară liberă, dreptul la opinie este unul sfânt, intangibil, dar excesele pot duce la haos, cum spune Sfântul Apostol Pavel: «Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate-mi folosesc»", a declarat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomsiului, pr. Eugen Tănăsescu.

{mos_ri:Teodosie}