Muzeul de Arheologie il omagiaza pe Adrian Radulescu

De numele lui Adrian Radulescu se leaga o parte din istoria Dobrogei * Profesorul a condus destinele Muzeului de Istorie, in calitate de director al institutiei, si a pledat pentru infiintarea Universitatii Ovidius

De la trecerea in nefiinta a lui Adrian Radulescu se implinesc, sambata, sapte ani. Pentru a marca acest moment, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie organizeaza, vineri, in memoria celui care si-a dedicat viata arheologiei dobrogene, medalionul Radulescu. Desi nu a fost dobrogean la origine, activitatea stiintifica a lui Adrian Radulescu a marcat aceasta regiune. Inca din vara anului 1952, in calitate de student, tanarul a fost atras de tezaurul arheologic dobrogean. Absolvent al Facultatii de Istorie din Bucuresti in 1956, tanarul va obtine un post la Muzeul de Istorie de la malul marii, condus de Vasile Canarache. Aici, acesta va trece prin toate functiile, de la sef de sectie in 1965, pana la postul de director adjunct in 1968 si apoi director din 1969. In 1972, devine doctor in istorie cu teza "Dezvoltarea mestesugarilor in Dobrogea romana. Ceramica", sustinuta la Universitatea Babes-Bolay, din Cluj. Timp de mai bine trei decenii, cel care considera Dobrogea "o parte integranta si unitara a vetrei carpato-danubiano-pontice, in care istoria a pulsat cu deosebita vigoare din timpuri imemoriale", s-a aflat la conducerea muzeisticii de la malul marii. In calitate de arheolog, directorul Muzeului de istorie participa la santierele Tomis, Castelu, Callatis, Adamclisi, Basarabi, Harsova, Albesti, acolo unde descopera obiecte de mare valoare istorica. Lui Adrian Radulescu i-a fost dat sa transpuna in realitate dorintele lui Grigore Tocilescu, Vasile Parvan si Emil Condurachi. Concomitent cu sapaturile arheologice din situl Tropaem Traiani, a fost construit edificiul muzeului de la Adamclisi. La Histria, in locul unei modeste constructii, s-a ridicat in aceeasi perioada pavilionul muzeistic. Pe agenda de lucru a importantului om de cultura a ramas Muzeul de la Carsium (Harsova), gandit la amploarea celorlalte unitati muzeistice din Dobrogea, monumentul funerar cu pictura, precum si constructia de protectie a bisericutelor din dealul de creta la Basarabi. Cel care in 1957 facuse parte din primul colectiv de cercetare a monumentului sustinea punerea in circuitul public a acestui valoros vestigiu. Preocupare pentru destinul urbei Legaturile pe care le-a cultivat cu muzeele si institutele de cercetare din strainatate s-au rasfrant asupra prestigiului muzeului pe care l-a condus. Activitatea neobositului arheolog nu se opreste aici. Acesta a lasat posteritatii o serie de lucrari monografice, studii, rapoarte de santier si carti de popularizare. In colaborare cu prof. univ. dr. Ion Bitoleanu, a scris lucrarea "Istoria Dobrogei", aparuta in 1998. In ceea ce priveste activitatea didactica, Adrian Radulescu a fost lector la Institutul Pedagogic Constanta, iar din 1990, a obtinut prin concurs postul de profesor la Facultatea de Litere, Istorie, Drept, Teologie, din cadrul Universitatii Ovidius, devenind si primul rector al institutiei, pentru infiintarea careia a pledat. Preocupat de soarta orasului in care isi desfasura activitatea, timp de un an, acesta a fost prefectul Constantei (1990-1991). Expunerile sale au fost ascultate cu deosebit interes in cercurile de specialitate din Italia, Franta, Germania, China, Anglia, Turcia si Bulgaria. Datorita inaltelor sale calitati, dr. Radulescu a facut parte din prestigioase organisme stiintifice si administrative. A fost, printre altele, presedinte al Filialei Constanta a Societatii de Studii Clasice Ovidiene, membru al Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice (1990-1996) si presedinte al acesteia (1995), membru al Comisiei Nationale de Arheologie si presedinte al acestei comisii.

Scris de: {autor}Mirela STINGA{/autor}