Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
20:54 21 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Dislipidemiile - pericolul grăsimilor din sânge

ro

20 Dec, 2016 00:00 2284 Marime text
Dislipidemiile reprezintă creșterea peste valorile normale a „grăsimilor” din sânge. Sub această definiție simplistă se ascunde un grup eterogen de anomalii biochimice și o problemă majoră de sănătate ce preocupă comunitatea medicală, indiferent de specialitate, dar în special medicii cardiologi.

Importanța problemei este dovedită și de faptul că, pe parcursul a cinci ani, între 2011 şi 2016, în Europa, SUA și Mare Britanie au apărut nu mai puțin de 12 ghiduri oficiale de dislipidemii ale diverselor societăți medicale. Acest interes este justificat de faptul că dislipidemiile reprezintă unul dintre factorii majori de risc ai aterosclerozei, un factor modificabil, din fericire. Pentru cei mai puțin informați, ateroscleroza este un proces complex și progresiv ce afectează întregul sistem circulator cu reducerea semnificativă a speranței de viață.

Câteva cauze ale dislipidemiilor

Dr. Marian Anghel, medic primar gastroenterologie - medicină internă în cadrul Ovidius Clinical Hospital, detaliază problema dislipidemiilor, oferind informații actuale.
 
„Dislipidemiile au două forme: primare (3%) și secundare (20%). În Olanda, există chiar o rețea de clinici de lipidologie care se ocupă în principal de hiperlipemiile primare. Amintesc câteva cauze ale dislipidemiilor secundare: obezitate, diabet zaharat, abuz de alcool, hipotiroidie, anumite medicamente (unele diuretice și beta-blocante neselective).
 
Ce știm actualmente despre acest subiect și ce ar trebuie să facem? În cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie (ESC), desfășurat recent la Roma, s-a lansat noul ghid de dislipidemii semnat în comun cu Societatea Europeană de Ateroscleroză (EAS). Pe baza unor scoruri de risc de boli cardiovasculare, țările europene au fost împărțite (și aceasta este o noutate) în țări cu risc înalt (ex.: Cehia, Polonia, Serbia etc.) și foarte înalt (ex.: Albania, Bulgaria, Rusia, Ucraina etc.), unde mortalitatea de cauză cardiovasculară este dublă față de țări cu risc mic (ex.: Franța, Spania, Italia etc.), România încadrându-se la mijloc (risc înalt)”, explică Dr. Marian Anghel.
 
Această împărțire are consecințe practice, în sensul că la risc foarte înalt reducerea valorilor colesterolului cu tratament trebuie să fie mai mare.
 
Practic, ce ar trebuie să facem? În primul rând, să depistăm dislipidemia prin determinarea colesterolului total, LDL, HDL și a trigliceridelor. Cea mai importantă fracțiune lipoproteică sintetizată în ficat o reprezintă fracția LDL (colesterolul „rău”), prin legătura directă cu dezvoltarea aterosclerozei și prin faptul că poate fi scăzută. HDL (așa-numitul colesterol „bun”) este un parametru controversat; un studiu canadian recent care a folosit volume foarte mari de date arată că este mai puțin important pentru riscul de boală cardiovasculară.
 
Creșterea trigliceridelor reprezintă un alt potențial factor de risc independent. Depistarea trebuie realizată cât mai devreme, înaintea instalării bolii cardiovasculare, precum în cazul infarctului miocardic. Odată diagnosticată, se continuă cu tratamentul dislipidemiei, care se bazează nu doar pe medicamente, ci și pe schimbarea stilului de viață. Tratamentul cu medicamente trebuie continuat pe tot parcursul vieții, însă pacienții trebuie să știe că acestea au și reacții adverse, precum inducerea diabetului zaharat. Din acest motiv, schimbarea stilului de viață este esențială, fiind primul pas pentru a evita medicamentele.
 
Recomandările minimale de activitate fizică sunt: 30 de minute/zi de exercițiu moderat (150 de minute/săptămână) sau 15 minute/zi de exercițiu intens (75 minute/săptămână).
 
Dieta ar trebui să cuprindă cereale integrale, legume și fructe, pește, carne de pasăre, carne roșie slabă, lactate cu conținut redus de grăsimi etc. S-a remarcat că acizii graşi omega 3 din soia și pește sunt mai eficienți în reducerea colesterolului și a trigliceridelor decât acizii omega 6 conţinuți în uleiul de floarea soarelui.
 
Aportul de glucide ar trebui limitat la cerealele integrale, fructe și legume. S-a constatat că zahărul nu este indispensabil oamenilor, astfel că, într-un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății, este recomandată reducerea consumului acestuia la 5% din totalul caloriilor zilnice și o politică de suprataxare a sucurilor și a băuturilor dulci, pentru descurajarea consumului.
 
Obezitatea și sedentarismul, care au crescut foarte mult în România în ultimii ani, în special la copii, pot induce diabet zaharat precoce, care predispune la rândul său organismul la boli cardiovasculare.
 
„Medicamentele de bază continuă să facă parte din clasa numită statine. Pentru a se obține rezultate optime, acestea trebuie administrate în mod constant și continuu. Pe lângă efectul de scădere a colesterolului, acestea au și alte efecte favorabile (numite pleiotrope), antiinflamatorii și antioxidante asupra microcirculației. Neaprobat încă în Europa, la medicamentele deja cunoscute s-a adăugat unul foarte eficient, pitavastatina.
 
O altă noutate o reprezintă anticorpii monoclonali inhibitori de PCSK9, care, injectați subcutanat, scad impresionant, cu peste 50%, valoarea LDL (tratamentul având costuri ridicate)”, menționează dr. Marian Anghel, medic primar gastroenterologie în cadrul Ovidius Clinical Hospital.

În sfârșit, ca ultimă modalitate terapeutică în cazurile în care nu răspund la tratament,se indică plasmafereza lipoproteinelor. Logic este ca, dacă măsurile de schimbare a stilului de viață nu sunt suficiente, tinerii ar trebui să fie tratați pentru limitarea formării plăcilor de aterom, iar vârstnicii, pentru stabilizarea plăcilor deja formate. De menționat este că, în situația nefericită a producerii evenimentului cardiovascular, se administrează o doză mare de statină, care trebuie menținută cel puțin un an, chiar cu riscul apariției unui anume disconfort (majoritatea medicilor și pacienților ignoră această recomandare, de teama reacțiilor adverse). Revenind la clasificarea dislipidemiilor, cele primare, numite hipercolesterolemii familiale, sunt importante deoarece afectează copiii.

Sedentarismul și obezitatea, consecințe ale dietei de tip fast food

Dacă adăugăm la zestrea genetică sedentarismul și obezitatea, drept consecințe ale dietei neadecvate de tip fast food, și faptul că nu se face screening la copii, rezultă o mare problemă. De ce? Deoarece copiii nu pot fi tratați sub o anumită vârstă. Experiența utilizării medicamentelor la copii este mică și, în general, sunt excluși din studii clinice. Apariția precoce a aterosclerozei la copii scade durata vieții, pentru care riscul de infarct miocardic între 20 și 40 de ani este de o sută de ori mai mare decât în restul populației.

Dislipidemia familială este mai frecventă decât s-a estimat

În funcție de transmiterea genetică la copii, de la unul sau de la ambii părinți, riscul de deces este mare (mai mare în al doilea caz, majoritatea netrecând de 30 de ani). Studiile arată că, în cazuri speciale, micii pacienți pot fi tratați de la vârsta de 7-10 ani. Și atunci, ce poți face fără riscuri? Primul pas, și cel mai important, este educația copilului, combaterea sedentarismului și a alimentației nesănătoase.
 
Dislipidemia familială se pare că este mai frecventă decât s-a estimat și, din cauza gravității evoluției sale, ar trebui să devină o parte a unui program național de screening. Există alte câteva situații particulare în legătură strânsă cu dislipidemiile, cum ar fi:
 
· Afectarea hepatică cunoscută ca „boala ficatului gras non-alcoolic” cuprinde un spectru larg, de la steatoză simplă la ciroză hepatică. Aceasta se asociază în 90% dintre cazuri cu obezitate și dislipidemie pe fondul unui aport caloric crescut. Ficatul gras este însoțit de boli cardiovasculare, boala cronică de rinichi, diabet zaharat. Poate progresa spre ciroză și cancer hepatic în cazuri cu predispoziție genetică cumulată cu factori de mediu, precum excesul de alcool. Nu există un consens asupra tratamentului, dar toată lumea susține că dieta și scăderea în greutate influențează pozitiv această afecțiune.
 
· Dislipidemia asociată diabetului zaharat, numită și dislipidemie aterogenă, este cea mai agresivă. Rudele de gradul I ale diabeticilor de tip 2 au frecvent același tip de dislipidemie, și anume: LDL și trigliceride mari, HDL mic. În aceste cazuri, pe lângă dieta și schimbarea stilului de viață, este necesară adesea terapia combinată cu cel puțin două medicamente.
 
· Pancreatita acută la pacienții cu trigliceride crescute se află pe locul 3 (după litiaza biliară și consumul de alcool).

Gradele de severitate a creșterii trigliceridelor sunt:

I moderat crescute/150-199 mg/dl
II crescute/200-399 mg/dl
III foarte crescute/peste 500mg/dl
Conform unor studii efectuate în secții chirurgicale, s-a remarcat că severitatea și evoluția acestor forme de pancreatită este mai severă decât a celor biliare.
 
· Dislipidemia și obezitatea frecvent asociate sunt factori de risc pentru intervențiile chirurgicale abdominale pe fondul asocierii cu cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și insuficiența respiratorie. Aceștia au un risc mai mare de infectare a plăgilor, dar un risc crescut de complicații precum: infarct miocardic, infecții urinare, leziuni nervoase periferice.
 
Rămânând în domeniul chirurgiei, nu se poate ignora efectul benefic al intervențiilor bariatrice (adică de corectare a obezității prin diferite tipuri de operații) asupra dislipidemiilor și a diabetului zaharat de tip II. Acestea se pot efectua în condiții superioare și în cadrul Ovidius Clinical Hospital, echipa chirurgicală având o experiență deosebită.
 
S-a dovedit existența unei relații majore între dislipidemie și accidentele vasculare cerebrale de tip ischemic, care sunt cele mai frecvente. Mai mult de 70% dintre pacienții prezentați în urgență au dislipdemie, având atât colesterolul total ridicat, cât și trigliceridele crescute, corelându-se cu riscul de AVC. Sunt date din ce în ce mai multe despre asocierea sindromului metabolic (din care dislipidemile fac parte) cu boala Alzheimer, cea mai frecventă boală neurodegenerativă.
 
Efectele benefice pleiotrope ale statinelor se manifestă și asupra microcirculației cerebrale, dar și asupra activității neuronale. În mod particular, aproximativ 25% din colesterolul total se află în creier drept constituent al membranelor neuronale, însă nu este sintetizat de ficat, ci de un tip de celule nervoase numite astrocite, și, prin urmare, terapia cu statine trebuie nuanțată la pacienții neurologici.
 
Apneea obstructivă de somn (AOS) are ca factori de risc obezitatea și sexul masculin, aproximativ 60% dintre pacienții cu această afecțiune având alterări ale metabolismului lipidelor și glucidelor. De aici rezultă asocierea cu riscul de hipertensiune arterială, de cardiopatie ischemică, de accident vascular cerebral și de diabet zaharat. S-a dovedit că terapia AOS are efect de scădere a colesterolului și chiar de creștere a HDL.

Un stil de viață îngrijit reprezintă baza prevenției primare

Rezumând informațiile expuse de dr. Marian Anghel, se poate afirma că optimizarea stilului de viață reprezintă baza prevenției primare, aici intrând dieta hipolipidică, controlul greutății și exercițiul fizic regulat. Nutriția sănătoasă este o formă practică, ieftină și eficientă de evitare a diverselor boli cu potențial invalidant și poate fi urmată de toți cei ce vor să se bucure de viață.
 
Ovidius Clinical Hospital este un spital multidisciplinar conceput să ofere îngrijire de specialitate pacienţilor cu afecţiuni chirurgicale și medicale multiple, printre acestea numărându-se și afecțiunile cardiovasculare.
 
Ovidius Clinical Hospital - cel mai mare și mai modern spital privat din regiune
Adresă: DN2A, KM 202, Ovidiu, Constanța
Telefon: 0241 480400
Pentru mai multe detalii, vizitați: www.Ovidius-CH.ro 
      
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii