De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
16:22 22 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Constanţa de odinioară Palace din Constanţa revine în topul hotelurilor de lux (II) - document

ro

26 Jul, 2016 00:00 2889 Marime text


Anul 1928 a marcat semicentenarul revenirii Dobrogei la ţară. Sărbătoarea de la 28 noiembrie 1928 a fost grandioasă. „La orele 08:20, 08:40 şi 09:00 dimineaţa, în mod succesiv, au sosit din Bucureşti trenurile parlamentar, ministerial şi regal. Dintre membrii guvernului au sosit în localitate numai d. Vintilă Brătianu, dat fiind că dr. C. Anghelescu,  dr. Lupu Inculeţ, Paul Anghelescu, Lapedatu şi G. Tătărăscu se aflau la Constanţa de trei zile. Au mai sosit domnii N. Iorga, general Averescu, Octavian Goga, Trancu-Iaşi, general Moşoiu, precum şi un mare număr de parlamentari.

        Cu trenul regal au sosit regina Maria, principele Nicolae, principesa-mamă Elena, principesa Ileana, regentul Gh. Buzdugan, I.P.S.S.Patriarhul dr. Miron Cristea, mitropolitul Nectarie al Bucovinei, Bălan al Ardealului, Gurie al Basarabiei şi episcopii Lucian al Romanului şi Cosma al Dunării de Jos.

        După ce primarul municipiului Constanţa a ieşit înaintea oaspeţilor cu pâine şi sare, întreaga asistenţă a plecat la biserica episcopală unde s-a oficiat de către patriarh, mitropoliţii şi episcopii prezenţi un serviciu divin. Au luat apoi cuvântul patriarhul Miron Cristea şi episcopul Gherontie, care în câteva cuvinte au arătat însemnătatea zilei sărbătorite, proslăvind memoria celor ce s-au sacrificat pe altarul patriei.

        După aceasta, asistenţa a trecut în sala festivă a Cazinoului municipal, unde a avut loc o şedinţă solemnă la care au luat parte familia regală şi înalta regenţă.

Corul „Astrei” intonează oda „Dobrogei” şi şedinţa solemnă ia sfârşit. Se procedează apoi la deschiderea expoziţiei retrospective a Dobrogei şi a muzeului.

În faţa tribunelor în care iau loc familia regală, corpul diplomatic, parlamentarii şi mii de cetăţeni, se perindă cei 800 de veterani purtând cele 43 de steaguri ce au luat parte la luptele din războiul independenţei. Urmează trecerea carelor alegorice. Au defilat apoi invalizii, delegaţii populaţiei dobrogene, şcolile din Dobrogea şi trupele din garnizoanele dobrogene în frunte cu domnii gral. Vlădescu şi amiralii Scodrea şi Gavrilescu. La ora 1 şi jumătate a avut loc câte un banchet festiv în saloanele „Palace” şi „Regina”, iar după-amiază, curse de cai la hipodromul „Palas” şi serbări nautice pe mare.
1930. Membrii Asociaţiei Presei polono-române sosesc la Constanţa.  Sunt primiţi de autorităţi, vizitează portul, dejun pe vasul România, plimbare pe o navă militară în larg, seara cină intimă la restaurantul Palace, restaurant francez al cărui proprietar era Henry Husser.



Vară după vară, Constanţa devenea scena celor mai importante manifestări culturale, cu invitaţi de prim rang. Bunăoară, prim tenorul Operei Române din Cluj, Gogu Ştefănescu Galaţi, împreună cu Teodor Fucs, pianist al Curţii Regale, susţineau trei concerte cu caracter de propagandă naţională în sala Cazinoului în 4,5 şi 8 iulie 1931. Erau găzduiţi la hotelul Palace.

Poetul Ion Minulescu lucra la Constanţa ca funcţionar la Domeniile Statului. Era prieten de nedespărţit cu Dimitrie Anghel. Au colindat mult pe ţărmul mării şi din această perioadă datează primele poezii. Iubea Techirghiolul, unde prefera să se plimbe, deşi cazarea o făcea, vară de vară, la hotelul „Palace” din Constanţa. Peste câţiva ani, Ion Minulescu o invita şi pe Elena Văcărescu, venită special la Liceul „Mircea cel Bătrân“, la o şezătoare culturală de excepţie, să se plimbe cu tramvaiul la Techirghiol şi să admire marea de pe terasa  hotelului Palace.
 
În acest an, 1931, Constanţa avea 15 hoteluri: Palace, Bulevard, Francez, Regina, Elita, Modern, Central, Regal, Bristol, Grand, Continental, Palz, Căciulă, MonaSTIR, Princiar.
Dintr-o fotografie aflată în posesia Consulatului grec la Constanţa, îl vedem pe savantul Nicolae Iorga alături de ministrul Greciei, ca invitaţi ai comunităţii elene din Constanţa în saloanele hotelului Palace. Era anul 1931.

Ziarişti din toate provinciile la „Palace”

La 10 septembrie 1933, ziarul  „Dobrogea Jună”, condus de C.N.Sarry, publica pe prima pagină: „În cetatea poetului Ovidiu, primul ziarist de pe aceste meleaguri, în metropola Dobrogei, frați ziariști profesioniști de pretutindeni, Bine ați venit”.  Avea loc Congresul presei din Dobrogea, alături de membrii cercurilor gazetărești din Constanța, Bazargic, Silistra și Tulcea, „au fost invitați să participe delegații sindicatelor și asociațiilor gazetărești din capitală și provincie, precum și numeroși ziariști din restul țării”. Programul celor două zile de congres cuprindea următoarele manifestări:  ziua I, 9 septembrie: orele 06:15 primirea la gară a delegaților și participanților, care vor fi cazați la hotel „Palace”; ora 08:00 - micul dejun; ora 09:00 - ședința festivă în sala de recepții a hotelului; orele 14:00 - depunerea actului constitutiv al Uniunii Ziariștilor și masa; orele 15:00 - continuare lucrărilor Congresului; orele 18:00 - vizitarea orașului; orele 20:00 - banchet oferit de Municipiul; orele 22:00  - Kermeza Presei la Terasa Vraja Mării. Ziua a II-a ,duminecă 10 septembrie: ora 08:00 - mic dejun, ora 09:00 - încheierea lucrărilor; orele 10:00 - 11:30 - vizitarea plajei Mamaia; orele 12 - masa colegială, orele 14.00-15.00 - vizitarea portului și instalațiilor; orele 15:00 – 18:00 - excursie cu vaporul de lux „Principesa Maria”.

Anul următor, la 10 februarie 1934, în saloanele hotelului Palace s-a desfăşurat primul bal anual al sindicatului presei din Constanţa.

Într-o reclamă comandată de Primăria municipiului Constanţa în acelaşi an sunt inserate următoarele:

„Constanţa e portul maritim al Ţărei, unde ancorează cele mai mari vapoare din lume.
Constanţa se numea pe timpul romanilor Tomis şi a fost locul de exil al marelui poet roman Ovidiu…
Oraşul pe lângă hotelele şi palatele frumoase are şi biserici (Moschee) turceşti unde locuitorii turci îşi pot păstra vechile obiceiuri.
Mamaia, plaja Constanţei, la 3 km depărtare este frumoasă şi grandioasă, legată cu cale ferată de oraş, casinoul cu o arhitectură impozantă stă la dispoziţia publicului modern. Chemin de fer, bacara, Ruletă. Multe hoteluri şi Vile de prim rang.

Hotelul Palace are 200 camere şi restaurant de lux, cu apă caldă şi rece.”

„Comemorarea marelui publicist dobrogean Ioan N. Roman la doi ani de la dispariţie şi cu prilejul ridicării bustului din bronz, cinstindu-l pe autorul statuii, Gh. Dimitriu Bârlad, în sala cea mare a hotelului Palace s-a întrunit un ales mănunchi de doamne şi domni. Meniul a fost copios, invitaţii din breasla jurnaliştilor, din toate publicaţiile locale, de orice culoare politică. Masa s-a terminat la ora 01:00 din noapte în cea mai amicală dispoziţie.”

La 24 noiembrie 1936, Ştefan Vlădescu, preşedintele Asociaţiei Ziariştilor din provincie, a ţinut o conferinţă la Constanţa, la hotel Palace,  despre „«O nouă zonă culturală». În aceeaşi zi s-a ales noul comitet, care va conduce în anul 1937 Sindicatul ziariştilor constănţeni.”

Şi astăzi a rămas un reper al turismului românesc

 Palace a fost, cu certitudine, cel mai elegant  hotel al Constanţei. A găzduit evenimente culturale, activităţi politice, dar mai ales a deschis porţile celor mai importanţi oameni de cultură care veneau pe litoral.
În timpul războiului germanii l-au rechiziţionat pentru scopuri militare şi administrative, apoi sovieticii ocupanţi le-au luat locul. Din gloria de altădată nu au mai rămas decât amintirile constănţenilor. Presa nu a scris nici un cuvânt despre cel care fusese cândva emblema Constanţei. În 1972 a fost redat Întreprinderii de hoteluri şi restaurante Mamaia, refăcut şi inclus în circuitul turistic. După 1990 a fost revendicat de moştenitorii unui avocat care îl achiziţionase în 1928.

A cunoscut noi schimbări în 2006 şi iată că astăzi revine în rândul hotelurilor de lux având în plus această istorie bogată, un brand consolidat. Cu siguranță, doar în saloanele restaurantului se pot organiza astăzi mari evenimente mondene, baluri și recepții pentru adevărata elită a Constanței.

Ti-a placut articolul?

Comentarii