Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
22:03 21 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Constanţa de odinioară În scopuri caritabile, cu măştile la bal!

ro

22 Dec, 2015 00:00 2953 Marime text

Balurile se făceau în această superbă sală a Cazinoului cu oglinzi veneţiene

Constanţa sfârşitului de an. Odinioară aveau loc baluri, spectacole, carnavaluri, şezători. Am adunat din presa vremii şi din filele de arhivă câteva dovezi ale divertismentului constănţean la sfârşit de decembrie.
 
Sub titlul Acţiuni caritabile ale „Damelor române din Constanţa“, ziarul Farul Constanţei, oficiosul Prefecturii, scria, la 23 decembrie 1881:
 
„Damele române din Constanţa, conduse de acel sentiment de caritate şi nobil care a format totdeauna caracterul femeii Române, au venit să-şi depună şi ele obolul lor pe altarul binefacerii publice. Se scrie că scopul principal al instituirii Clubului în Constanţa a fost asociabilitatea, întrunirea la un loc a tuturor membrilor societăţii care, prin conveniri dese, printr-o continuitate de idei, de distracţii, să se cunoască cu toţii mai bine, să nu mai fie izolaţi ca până acum şi să se privească ca străini unii pe alţii. Acest sublim scop a fost atins în totul, căci saloanele clubului sunt frecventate în fiecare seară de membrii săi; trebuia ca şi femeia, această educatoare a societăţii, femeia, făptură aleasă a lui Dumnezeu, să contribuie a da clubului un caracter şi mai sublim şi mai plăcut. Şi precum ea este forte în sentiment, printr-o ingenioasă energie a satisface datoriile sale nobile şi delicate, a găsit că chiar în distracţie să fie folositoare. Astfel, sâmbătă seara, Doamnele Române, în salonul Domniei lor, scărmănau scamă pentru nenorociţii bolnavi din spitalele din Constanţa. Pe cât de încântător, tot aşa şi de respect pios era privindu-le cum se întreceau în acest lucru. 
 
Doamnele: Horozeanu, Caridia, Georgescu, Popescu, Simizenu, Cepragă, Nisipenu, Senac, Papasaul, Iordănescu, Constantinescu, Veseli, Dumitraşcu, Marinescu, Polizo şi Petrescu au câştigat recunoştinţa membrilor Clubului pentru această faptă lăudabilă, făcând ca distracţiile la Club să fie pe cât de variate tot aşa şi plăcute. După terminarea lucrului, dansul venea să răsplătească în mică parte ostenelile D-lor; S-a dansat apoi până la orele 11 noaptea şi după cum au dispus Domnii, membri ai Comitetului, muzica militară va cânta la Club în fiecare sâmbătă seară. Miercuri la 25 va avea loc primul bal“. 
 
Este vorba despre primul club cultural de la Constanţa, care a fost constituit din iniţiativa prefectului C. Ciocîrlan. El a funcţionat în localul hotelului Panaiote şi era spaţiul unde se făceau lectură, muzică, conversaţiune şi chiar comerţ.
 
„Asociabilitatea fiind unul dintre principalii factori conducători spre progresul moral, material şi astfel civilisator, scopul acestui club este asociaţiunea“, se scria în „Farul Constanţei“, pe data de 18 octombrie 1881. Primele acţiuni au aparţinut societăţii Damele române din Constanţa, prima asociaţie feministă locală. Activităţi caritabile şi baluri, iată manifestările de societate prin care se atrăgea atenţia populaţiei. La sfârşitul aceluiaşi an, 1881, prefectul Ciocârlan a organizat în cadrul clubului un carnaval pentru săraci, în care protipendada oraşului a petrecut, a dansat şi a mâncat pe cinste, după cum inserează acelaşi neobosit ziar, „Farul Constanţei“.
 
O cerere dintre multe altele de acest gen aflate în arhivele constănţene: „Subsemnatul împreună cu trupa mea compusă din 9 persoane, venim cu profund respect a vă ruga să binevoiţi a da cuvenita permisiune pentru câteva representaţii de gimnastică, baleturi, comedie şi pantomimă spre a putea scoate cheltuielile de sărbători. Reprezentaţia o vom da în salonul de cafe România.“ Adresa către primar era semnată Costache Marinescu, artist român.
 
La vremea aceea, astfel de reprezentaţii erau la modă - ceva între circ, balet, teatru. O cerere către Primărie pentru autorizarea mai multor reprezentaţii cu omul zburător, jocul pe frânghie înaltă, „unde se taie în viu un miel şi frige acolo în aer“, „gimnastică perfectă, baleturi, pantomime, teatru“ etc. 14 artişti dintr-o trupă română aflată în turneu solicitau ca aceste spectacole să le susţină în grădina publică situată între strada Libertăţii şi Carol l din această urbe, pe cheltuiala lor, urmând ca în cinstea zilei regelui, să dea şi „jocuri bengale“.

Bal mascat cu tombolă

Cel de-al doilea Cazino a fost construit pe locul cedat de G. Benderly, prosper comerciant local, învestit cu funcţia onorifică de viceconsul al Belgiei la Constanţa. Locul era situat pe bulevardul Regina, cu terase pe malul mării. Primăria propusese administraţiei hotelului Carol, nou ridicat, să-i cedeze pe o durată de patru ani, până în 1896, o parte din terenul de la poartă spre Casa Sutzu, oferindu-i în schimb profitul pe care-l putea realiza din consumaţia abonaţilor din cursul verii şi din taxa cărţilor de joc. Tranzacţia propusă n-a fost agreată de conducerea hotelului Carol.
 
Schiţa de plan a construcţiei îi aparţine inginerului Cucu din Bucureşti şi avea parter, cu o sală de teatru, scenă, loji, o altă sală pentru serbări, un subsol cu spaţii comerciale, terase, anexe. Schimbarea primarilor la cârma oraşului a adus, inevitabil, modificări în proiectul iniţial, astfel că la data inaugurării, 30 iunie 1893, Cazinoul avea doar o sală de dans, un coridor, mai multe camere şi „terasele de pe malul mării“. Iluminatul era asigurat „cu lămpi şi fanare“. Antreprenorul fusese obligat de Primărie să se îngrijească de întreţinerea curăţeniei localului „să aibă servitori de ajuns, îmbrăcaţi curat, să fie cuviincioşi şi să aibă o purtare ireproşabilă cu abonaţii şi vizitatorii“.
 
Bisăptămânal, se organizau baluri mascate, cu tombolă, se desfăşurau partide de şah, domino, table, conferinţe. Companiile de teatru românesc, dar şi italieneşti, franţuzeşti se întreceau să obţină contracte pentru reprezentaţii aici.
 
A cântat la Cazinoul constănţean primadona Carlotta Leria, de la Opera din Milano, dar s-au prezentat şi experimente teatrale: teatru policrom, reprezentaţie de magnetism animat şi electromagnetism, gimnastică.

De Crăciun, carnaval

Crăciunul lui 1886 aducea la Constanţa un mare carnaval şi baluri mascate, iar „pe tot timpul carnavalului“, în saloanele Grand Hotel Engleterre şi la hotel Gambeta, Primăria autoriza petrecerea, dar solicita poliţaiului de rond mare vigilenţă.
 
Corporaţia meseriaşilor în fer şi metal organiza în ziua de 25 decembrie 1906 un bal familial cu scopul de a strânge bani pentru construcţia sediului.
Consiliul comunal angaja, cu data de 1 noiembrie 1894, muzică comunală compusă dintr-un capelmaistru şi 13 muzicanţi, „cu plată lunară de 1.120 pe lună şi cu condiţia ca jumătate din venitul acestei muzice să se dea personalului muzicei, iar cealaltă jumătate să rămâie în folosul comunei“.
 
Membrii cercului studenţesc constănţean dădeau un bal în seara zilei de 27 decembrie 1910 în sălile Cazinoului pentru a strânge fondurile necesare unei excursii ştiinţifice în primăvara anului următor şi pentru ajutorarea colegilor săraci. Pentru autorizaţia de la Primărie semnau B.I. Roman, student în Drept, Al. Tănăsescu, student în medicină, Al. Petrescu Malcoci, student în drept, I. Cornea, student în medicină, Al. Şeitan, student în drept, Petre Mihăilescu, student în farmacie, Aurel Stoianovici, student în medicină, H. Agovian, student în litere ş.a.
 
În ziua de 27 decembrie 1911, a avut loc un festival, pentru publicul constănţean, „dat cu concursul d-lui Vasile Pârvan, profesor universitar, care ne-a ţinut o conferinţă, St. O. Iosif şi I.V. Soricu, care au cetit din poeziile domniilor lor, precum şi ale d-rei V. Mihail, care a executat două bucăţi la pian. Corul bisericii Catedrale, de supt conducerea d-lui I. Baston, a cântat mai multe cântece.
 
La 18 decembrie 1920, Fiii Apărători ai Patriei din Dobrogea, societatea veteranilor din 1916-1919 - Constanţa, a demobilizaţilor din război, organiza un bal familial în scop filantropic, sub patronajul lui G. Dimitriu, preşedintele orfanilor de război.
 
Primăria Constanţa autoriza, în 1924, pentru baluri, serbări şi diferite spectacole, societăţi, persoane fizice, instituţii, astfel că, în ianuarie, au fost programate cinci asemenea manifestări, în februarie, zece, în martie, 14, în aprilie, şase, iar în mai, două. Cele mai multe spectacole erau oferite cu scopul de a strânge fonduri pentru societăţile organizatoare.
 
Studenţii din Medgidia organizează şi ei un bal mascat în seara zilei de 2 ianuarie 1926, în saloanele Palatului comunal, în folosul Bibliotecii populare. „Costumele se pot angaja la voiajorul Meremet“, suna anunţul.
 
La 10 februarie 1934, în saloanele hotelului Palace s-a desfăşurat primul bal anual al sindicatului presei din Constanţa. Sindicatul artiştilor instrumentişti din România, regionala Constanţa, Caliacra, Durostor, susţinea în 1934, în sala Izvor, un bal în folosul muzicanţilor şomeri.
 
Am prezentat aleatoriu, din filele ziarelor de altădată şi din arhive, crâmpeie din manifestările organizate în Constanţa de către autoritatea locală, ajutată de multele societăţi şi asociaţii filantropice, evenimente care încheiau anul într-o atmosferă de sărbătoare, bună dispoziţie, gânduri şi fapte îndreptate către semenii aflaţi în nevoie. Pilde pentru noi, toţi, astăzi.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Radu CORNESCU 22 Dec, 2015 08:05 Excelent!