Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:04 12 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Constanţa de odinioară „Este greu să-ţi dobândeşti drepturile odată ce n-ai ştiut să le revendici, să le serveşti şi să le aperi“

ro

23 May, 2017 00:00 6420 Marime text
A fost unul dintre întemeietorii ingineriei româneşti, unul dintre făuritorii tehnicii româneşti, omul cu cele mai multe decoraţii. Savantul a avut opt copii, dar au trăit numai trei: Sofia, Mihai, director în Direcţia generală a căilor de comunicaţii, autorul primului proiect de metrou din Bucureşti, în 1920, şi o fată care, neputând să divorţeze din cauza rigorilor catolicismului, s-a sinucis. Sofia a avut şi ea nouă copii.
 
Anghel Saligny s-a născut la 2 mai 1854, pe o vreme ploioasă care aproape a inundat hanul unde poposise familia Saligny în drum spre iarmaroc. Un potop care a ţinut câteva zile, astfel că nou-născutul a simţit din plin efectul apei. Aceasta pătrunsese în han şi patul pe care era aşezat copilul era să fie luat pe sus. Academicianul Radu Voinea remarca: „Era o prevestire că noul născut va avea de luptat, în viaţa lui, cu furia apelor. În lupta cu Prahova, Trotuş, Siret, Dunărea, Marea Neagră, el a ieşit, necontenit, victorios“. Mereu, puţinii biografi ai inventatorului au legat această întâmplare de numeroasele poduri pe care acesta le-a construit peste multe râuri ale României.
 
O cunoaşte pe cea care avea să-i devină soţie, Thereza Khona, care l-a sprijinit toată viaţa, dăruindu-i dragostea ei şi 12 copii. În timpul celor patru ani de logodnă, Anghel i-a scris peste o sută de poezii, apreciate de Nicolae Iorga drept adevărate perle de cultură. Vom puncta doar câteva repere biografice ale savantului Anghel Saligny.
 
În mai 1907 era ales preşedintele Academiei Române. Discursul său de mulţumire este o pildă de modestie. În cei trei ani de conducere a înaltului forum academic au fost acordate 40 de burse din fondurile Academiei pentru tot atâţia studenţi merituoşi de la diverse facultăţi din ţară, zece burse de studiu în străinătate. Printre beneficiari, Traian Lalescu, Constantin PopoviciNicolae Costăchescu, Vasile Mera. În acelaşi timp, patrimoniul Academiei s-a îmbogăţit cu donaţii şi legate valoroase din partea unor personalităţi române.

România - gazda Congresului internaţional al petrolului 

În data de 13 iunie 1905 se ţinea, la Liège, cel de-al doilea Congres internaţional al petrolului. Deşi nominalizată gazdă pentru o asemenea manifestare, de abia la ediţia din 1907 România a fost pregătită să accepte. Astfel, la Liège se deplasează o delegaţie specială a guvernului şi un număr impresionant de industriaşi. Ceea ce niciun alt stat producător nu are, României i se rezervă un pavilion special. Iată ce transmitea reporterul de la faţa locului: „Expoziţia internaţională din Liège a procurat o nouă ocaziune României de a obţine un succes pe tărâmul industriei de petrol. Dintre toate ţările producătoare de petrol din lume, România singură a avut un pavilion special pentru petrol şi el a fost şi este cercetat cu mare interes de toţi vizitatorii internaţionali ai Expoziţiei. Congresul a reunit la Liège pe toţi reprezentanţii autorizaţi ai industriei de petrol, şi toţi aceştia s-au exprimat în modul cel mai favorabil despre industria română de petrol. […].
 
În ultima seară a avut loc un grandios banchet pe care comitetul organizator al Expoziţiei l-a oferit congresiştilor. Alături de Dejordin, preşedintele Congresului, s-a aflat o româncă, C. Alimănişteanu. În tot timpul banchetului au cântat lăutarii români de la pavilionul român de petrol, care au cules entuziaste aplauze. D.N. Mancaş, directorul «Monitorului Petrolului», telegrafiază din Liège că în ultima şedinţă a Congresului s-a luat în unanimitate deciziunea ca viitorul Congres al Petrolului să aibă loc la Bucureşti“.
 
Pregătirile încep din septembrie 1906, revista de specialitate „Monitorul petrolului“ făcând lunar referiri la program, invitaţi, teme etc. În mai 1907, comitetul central din Franţa al Congresului internaţional de petrol de la Bucureşti îşi desemnează reprezentanţii şi temele de prezentat.              Primit de puţin timp în Academia Română, Anghel Saligny, inspector general la Direcţiunea generală a porturilor şi a comunicaţiilor pe apă, a primit sarcina de a fi preşedinte al Congresului. Pentru cheltuielile necesare manifestării, guvernul a alocat 150.000 de lei, în afara mijloacelor de transport pe calea ferată.
 
Reprezentanţi de seamă din Germania, Austria, Belgia, SUA, Franţa, Anglia, Olanda, Ungaria, Italia, Rusia, Serbia, Suedia se află în comitetul de organizare. În prefaţa lucrărilor se organizează o excursie pe traseul Băicoi – Ţintea – Buştenari – Călinet, Câmpina – Poiana – Vrăjitoarea – Gura Drăgănesei – Moreni. „Dl. David Day, delegatul guvernului şi şeful serviciului minelor din Statele Unite, în toastul ridicat la prânzul pe care «Steaua Română» l-a oferit în Câmpina, s-a exprimat cu satisfacţia că în nici una din uzinele lui «Standard Oil» din America nu a văzut ocupaţi atâţia oameni de ştiinţă câţi a văzut în uzinele societăţilor «Aurora» şi «Steaua Română» şi că nicăieri nu a văzut atâta metodă şi pricepere în lucrări ca aici în România“ (Monitorul Petrolului, 8, vol. 8, nr. 30, sept. 1907, p. 777).
 
Deschiderea oficială a Congresului şi toate dezbaterile s-au făcut sub cupola Ateneului Român. Cinci miniştri români, sub sceptrul de autoritate al lui D.A. Sturdza, preşedintele Consiliului, au onorat cu prezenţa lucrările marelui forum. Congresul a adoptat unificarea metodelor de măsură şi greutate a derivatelor din petrol.
 
Excursia la Constanţa a circa 200 de congresmeni a început cu trenul, pe ruta Bucureşti – Giurgiu, apoi cu vaporul „Orientul“ până la Cernavodă, iar de aici cu un tren special spre Constanţa. Pe terasa Cazinoului, încă în construcţie, prefectul Scarlat Vârnav a primit oaspeţii.
 
„Timpul a fost splendid. Oraşul, pavoazat şi iluminat peste tot. În timpul banchetului, bărcile din port, bogat împodobite cu lampioane de toate culorile au ieşit în largul mării şi au făcut apoi cerc în faţa terasei. Luminile lampioanelor se reflectau în undele mării, producând un aspect feeric.“
 
Banchetul a fost prezidat de D.A. Sturdza, preşedintele Consiliului de Miniştri. Au toastat Scarlat Vârnav, prefectul judeţului Constanţa, David Day, reprezentantul SUA, iar primarul Cristea Georgescu a făcut o prezentare oraşului gazdă.
 
„Vin în numele a 15.000 locuitori ai acestui oraş a vă saluta şi a vă ura bun venit. După ce aţi vizitat terenurile noastre petrolifere şi v-aţi convins că ele constituie adevărate sorginţi de bogăţie pentru ţara noastră, ne faceţi acum onoarea de a vizita şi portul Constanţa, drumul pe care aceste bogăţii sunt transportate în streinătate. Veţi putea constata aci sforţările gigantice ce le-a făcut ţara în vederea încurajărei exploatării petrolului. Veţi vedea că România n-a ezitat în faţa nici unui sacrificiu pentru a ajunge acest scop.“
 
Cea de-a doua zi a excursiei la Constanţa a fost dedicată portului. Congresiştii au vizitat instalaţiile în construcţie ale portului Constanţa. Dejunul s-a servit pe vaporul „Dacia“. Comandor Coandă şi general Boerescu au făcut onorurile. Toasturi, propuneri pentru unirea ştiinţei şi tehnicii din toate ţările avansate, mulţumiri şi laude aduse României şi organizatorilor congresului. O mare parte dintre invitaţi au făcut o vizită cu vaporul „Dacia“ la Constantinopol.
 
La sfârşitul dezbaterilor, aprecierile favorabile sunt unanime. Delegatul guvernului american la congres a recunoscut în mai multe rânduri şi fără nicio rezervă că numai în România industria petrolului are în realitate o bază ştiinţifică. Din păcate, participarea capitalului naţional era simbolică. Profesorul M.A. Chevalier de Gorayski declara cu sinceritate: „Plec cu convingerea că aveţi multe bogăţii, îndeosebi în terenurile petrolifere, dar este nevoie să luaţi o participare preponderentă în punerea lor în valoare. Deşi sunt din o ţară mare, am văzut prin propria mea experienţă cât de greu este să-ţi dobândeşti drepturile odată ce n-ai ştiut să le revendici, să le serveşti şi să le aperi“.

Ti-a placut articolul?

Comentarii