De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
21:34 17 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Sinaxar 14 octombrie 2015 Interesanta poveste a sfintei pomenite azi. Legătura cu Suleiman Magnificul. Mii de români îi poartă numele de familie şi de botez

ro

14 Oct, 2015 01:16 903 Marime text
Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul).

Se spune că pe când avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: "Oricine voieşte să vină dupa Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o determină să-şi dăruiască hainele sale săracilor.
După o vreme se retrage în pustie. Urmând sfaturile unor vieţuitori aleşi, se îndreaptă spre ţinutul Pontului, oprindu-se la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne cinci ani. De aici a plecat spre Ţara Sfânta, în dorinţa de a-şi petrece restul vieţii în locurile sfinte. După ce a văzut Ierusalimul, s-a aşezat într-o mănăstire de călugariţe în pustiul Iordanului.
Din puţinele ştiri privitoare la viaţa ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus în vis, să se reîntoarcă în locurile părinteşti.
Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este şi de unde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii şi cu Dumnezeu, şi-a dat sufletul.

A fost îngropată ca o straină. Potrivit tradiţiei se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la ţărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat pe nişte creştini să-l îngroape după rânduiala creştinească. Săpând deci o groapă, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit şi plin de mireasmă. Cu toate acestea, au pus alături de ea şi trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia din creştinii care săpasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, şezând pe un scaun luminat şi înconjurată de îngeri, iar unul dintre aceştia îl mustra pentru că n-a scos din groapă trupul Cuvioasei Parascheva. Iar impărăteasa pe care o văzuse în vis " şi care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva " i-a poruncit să ia degrabă trupul ei şi să-l aşeze undeva la loc de cinste.
Credincioşii au înţeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormant şi l-au aşezat in biserica Sfinţii Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau langa cinstitele sale moaşte.

În anul 1238, in ziua de 14 octombrie, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Târnovo, fiind aşezate în Biserica cu hramul Maicii Domnului.

În anul 1393, Bulgaria cade sub ocupaţia turcilor, iar bisericile bulgare au fost transformate în moschei. Este anul în care sfintele moaste sunt mutate la Vidin, pentru 5 ani.
Dupa lupta de la Nicopole din anul 1396, moaştele Sfintei Parascheva vor ajunge din Vidin la Belgrad - Serbia, în anul 1398.

În 1521, sultanul Suleiman Magnificul cucereşte Belgradul. Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt duse la Constantinopol, fiind aşezate în palatul sultanului. Au fost răscumpărate de la turci de Patriarhia Ecumenica. Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aşezate în Biserica Panmakaristos, sediul de atunci al Patriarhiei Ecumenice. După transformarea acestei biserici în moscheie, moaştele au fost duse în mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfântul Dumitru de la Xiloporta (1597) şi Sfântul Gheorghe din Fanar - noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).

Strămutarea moaştelor Cuvioasei Parascheva la Iaşi

Vasile Lupu ctitorind la Iaşi biserica "Sfintii Trei Ierarhi" şi amintindu-şi de Ioan Asan, care la vremea sa a strămutat moaştele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Târnovo, de Alexandru cel Bun care a adus moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava, a facut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaştele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iaşi.
Plăteşte toate datoriile Patriarhiei Ecumenice, şi astfel, patriarhul Partenie I şi membrii Sinodului au hotărât să-i ofere, drept recunoştinţă, moaştele Cuvioasei.
Moaştele Cuvioasei Parascheva au fost aduse în Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) şi aşezate pe 14 octombrie 1641, în Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“. În anul 1887, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iaşi.

Cinstirea Cuvioasei Parascheva nu are graniţe

Bisericile care au ca ocrotitoare pe Sfanta Cuvioasa Parascheva sunt intr-un numar mare. Astfel, in Arhiepiscopia Bucurestilor sunt peste 33 de biserici, in Arhiepiscopia Targovistei 18, in Episcopia Buzaului 29, in Episcopia Dunarii de Jos 24, in Episcopia Alexandriei si Teleormanului 4, in Arhiepiscopia Iasilor 35, in Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor 5, in Episcopia Romanului 22, in Arhiepiscopia Sibiului 47, in Episcopia Maramuresului si Satmarului 6, in Arhiepiscopia Timisoarei 18, in Episcopia Caransebesului 5, in Mitropolia Basarabiei 6. Episcopia Ortodoxa a romanilor din Ungaria are la Gyula o biserica cu hramul "Sfanta Parascheva", construita in anul 1834. Romanii din Malovista (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franta), Wakefield, Massachusetts (SUA) au biserici al caror hram este Sfanta Parascheva.

Sfânta Parascheva - Sfânta Vineri
Sarbatoarea Sfintei Vineri, foarte populara in randul romanilor, provine din cultul zeitei romane Venera (latinescul „venere“ inseamna „ziua saptamanii dedicata lui Venus“), zeita frumusetii si a dragostei. Intrucat vestea despre minunile Sf. Parascheva se raspandise in toata tara, ea a fost numita Vinerea Mare de toamna sau Vinerea celor 12 vineri. De altfel, onomasticul grec „paraskevi“ inseamna „a cincea zi a saptamanii, vineri“. Sfanta Vineri era considerata stapana peste lumea femeilor, indeletnicirile acestora (cusutul, torsul, tesutul) fiind controlate de ea. Considerata aparatoarea calatorilor, pasarilor si animalelor, ea daruia si frumusete fetelor ce o ascultau. In cinstea Sfintei Vineri, femeile nu torceau, nu spalau rufe si nu faceau paine vinerea, pentru a nu fi orbite si lasate vaduve (Sfanta fiind vaduva). Mai erau interzise spalatul pe cap, imprumutatul din casa si petrecerile. Aceste superstitii au cazut astazi in uitare, ele nefiind incurajate de Biserica.

(Adrian Cocoşilă)
Calendar Ortodox
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii