|
Pentru incompetenta autoritatilor romane de a restitui
imobilele nationalizate sau de a plati despagubiri pentru proprietatile
care nu
mai pot fi retrocedate, cu totii vom avea de achitat in cateva zile o
noua nota
de plata care vine de aceasta data de la CEDO.
Saptamana viitoare (marti, 8 iunie) Curtea Europeana a
Drepturilor Omului se va pronunta in doua cauze care ar putea determina
autoritatile din Romania sa ia masuri urgente pentru solutionarea
adecvata a
problemei proprietatilor confiscate abuziv de statul roman in perioada
comunista. Este pentru a doua oara in istoria de 50 de ani a Curtii
Europene
cand CEDO a decis folosirea procedurii hotararilor pilot. (prima
data a
fost in 2005, in cauza Broniowski impotriva Poloniei care nu reusise
pana atunci sa rezolve situatia proprietatilor unor cetateni polonezi
care au
fost nevoiti sa parasesca teritoriile ce fusesera incorporate in Uniunea
Sovietica).
CEDO a constatat, in mai multe hotarari de condamnare
a statului roman, faptul ca mecanismul de retrocedare a proprietatilor
sau de
acordare a despagubirilor pentru bunurile preluate in perioada comunista
este
extrem de lent si nu functioneaza in mod efectiv. Prin trei hotarari
pronuntate
impotriva Romaniei la sfarsitul anului 2008 (Viasu) si la inceputul
anului 2009
(Faimblat si Katz) CEDO a constatat ca sistemul de despagubiri instituit
prin
Fondul Proprietatea este ineficient, dar in ciuda acestui semnal de
alarma tras
de instanta europeana autoritatile din Romania nu au realizat nici un
demers
pentru schimbarea acestei stari de fapt.
Statul roman in situatia in care CEDO a constatat
incalcarea dreptului de proprietate intr-un anume caz ar fi trebuit sa
ia toate
masurile necesare pentru ca o situatie asemanatoare sa nu mai ajunga in
fata
instantei europene. Fata de pasivitatea statului roman, CEDO a decis sa
ia
aceasta masura radicala de pronuntare a unor hotarari pilot care vor
cuprinde
dispozitii nu numai referitoare la partile din aceste cauze ci si pentru
solutionarea in acelasi mod si a altor spete similare.
Prin aplicarea procedurii hotararilor pilot, CEDO
urmareste sa oblige statul roman sa ia masuri cu caracter general
(masuri legislative, administrative si bugetare) care sa asigure
rezolvarea
efectiva a acestei situatii care vizeaza sute de mii de persoane.
Prin hotărârile - pilot, CEDO ar da României un termen
- de regulă de şase luni sau un an - pentru remedierea pe cale
administrativă, legislativăşi bugetarăa disfuncţionalităţilor
semnalate, urmând ca, în caz contrar, săse dispunăsancţiuni care
pot merge chiar şi pânăla excluderea din Consiliul Europei.
Asociatia pentru Proprietate Privata - membra a
Uniunii Internationale a Proprietatii Imobiliare a formulat o cerere de
interventie la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cele doua cauze
in care
se vor pronunta hotarari pilot, iar la data de 06.04.2010 Presedintele
Sectiei
a III-a CEDO care urmeaza a solutiona aceste cauze impotriva Romaniei a
admis
cererea si a permis APP sa formuleze observatii in scris. Finalitatea
acestor
demersuri ale Asociatiei pentru Proprietate Privata este de a semnala
anumite
aspecte care trebuie avute in vedere in
hotararile pilot din 8 iunie, respectiv:
-
- Cadrul legislativ referitor la restituirea
proprietatilor este inconsistent, contradictoriu si neomogen,
reprezentand rezultatul politicii diferitelor guverne care s-au
succedat
din 1990 si pana astazi;
- Caracterul neunitar al practicii
instantelor
judecatoresti investite cu solutionarea unor actiuni in
revendicare,
tergiversarea deliberata a proceselor prin acordarea unor termene
de
judecata la intervale foarte lungi si de multe ori cu trimiteri
spre
rejudecare precum si intarzierea redactarii hotararilor de catre
judecatori;
- Modul defectuos in care sunt solutionate (sau,
mai bine zis, este impiedicata solutionarea) notificarile de catre
autoritatile administrative, coruptia generata de nerestituirea
proprietatilor;
- Caracterul ineficient al mecanismului de
acordare a despagubirilor, faptul ca Fondul Proprietatea nu este
functional, etc.
Datorita deficientelor enumerate mai sus, Romania
ocupa un loc de frunte in statisticile Curtii Europene a Drepturilor
Omului,
fiind invocata in mod special incalcarea dreptului de proprietate.
Astfel, in
anul 2008 Romania a fost
condamnata sa plateasca despagubiri in valoare de 12.000.000 euro, mai
mult
decat oricare alta tara membra a Consiliului
Europei.
Din punctul de vedere al Statului roman trimis la CEDO
(pentru cauzele Atanasiu si Poenaru contra Romaniei precum si Solon
contra Romaniei care urmeaza a fi solutionate marti, 8 iunie) se pot
desprinde urmatoarele date:
-
- In temeiul Legii nr. 10/2001 la nivelul
autoritatilor locale au fost inregistrate 202.782 cereri de
restituire a
proprietatilor. In 8 ani de zile au fost solutionate putin
peste 50%
dintre acestea, respectiv 119.022 de cereri, din care, in
56.403
dosare s-a propus acordarea de masuri reparatorii. O parte dintre
aceste
dosare se afla inca la prefecturi si 46.701 dosare au ajuns la
Comisia
Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, dar numai 10.345 dosare
au
fost aprobate in vederea emiterii titlului de despagubire.
Prin urmare, am putea concluziona ca numai pentru
5% dintre cererile formulate in temeiul Legii nr. 10/2001 s-au emis
titluri de
despagubire, (pentru 10.345 de dosare din totalul de 202.782) cat
despre plata efectiva, solicitantii mai au de asteptat ... masuri
bugetare! Cei
care nu se afla nici macar pe aceasta lista de asteptare deoarece, fie
nu li
s-au solutionat notificarile, fie dosarul zace undeva la prefectura sau a
fost trimis
inapoi pentru completari isi indreapta speranta catre CEDO!
-
- Nici situatia cererilor formulate in temeiul
legilor fondului funciar nu este mai buna, astfel cum rezulta
din
acelasi studiu efectuat de ANRP (Autoritatea Nationala pentru
Restituirea
Proprietatilor) si trimis de Guvernul Romaniei instantei de la
Strasbourg: dintre cele 55.271 de dosare primite de ANRP de la
prefecturi
in vederea acordarii de despagubiri, mai mult de jumatate (33.992)
au fost trimise inapoi autoritatilor locale in vederea
completarii
dosarelor!!!
Pentru reducerea numarului de plangeri si
condamnari la CEDO, statul roman propune modificarea legislatiei in
domeniul
dreptului de proprietate: Alte legi, alte termene, alte sperante
zadarnice.
Nimic concret. Pana atunci, CEDO ar putea suspenda solutionarea unor
dosare iar
statul va trebui sa adopte solutiile legislative, administrative, dar
mai ales
bugetare pentru a asigura o despagubire rapida si adecvata a
fostilor
proprietari, astfel cum apreciaza Curtea de la Strasbourg ca s-ar
impune.
Av.
Calin Ispravnic
Asociatia
pentru Proprietate Privata
|