Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:08 14 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

ro

09 Aug, 2018 00:00 2037 Marime text
Un nou interviu live din cadrul proiectului dedicat Centenarului și celor 140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria-mamă a avut ca temă dezvoltarea orașului Ovidiu în ultimii 100 de ani. Invitatul ediției a fost primarul George Scupra.
 
Vă reamintim că, prin intermediul acestui proiect, încercăm să facem o radiografie a comunităților din județul Constanța la 100 de ani de la Marea Unire. Acestei radiografii anexăm și poveștile care au marcat comunitățile dobrogene în ultimul secol, pe care le veți citi la rubrica „Omul Centenar”.

Legat de numele localității, se pune întrebarea dacă a existat vreo legătură între acest toponim dobrogean din timpurile noastre și marele poet latin Ovidiu, exilat în Tomis în anii 9-17 e.n., iar la bază stau numeroasele legende care au circulat în popor. În sprijinul acestor legende vin cercetările arheologice și, stabilind corelația dintre elementele de cultură materială de apartenență romană găsite pe insula Ovidiu, care aparține orașului și în împrejurimi, de ce n-am admite ca ținutul acesta, loc de inspirație poetică, de recreație sufletească, să fi constituit colțul de refugiu al autorului „Tristelor si Ponticelor“?
 
Ca așezare, după documentele vremii, localitatea Ovidiu ar data de prin 1650, sub denumirea de Siliște, fiind compusă din câteva case, care, mai târziu, din cauza distrugerilor și a lipsei de apă, se va muta pe malul lacului Siutghiol, redenumindu-se în Canara.
 
De la înființare și până în 1930, satul a purtat numele de Canara, nume de origine turcă ce se traduce prin „loc de unde se scoate piatra“, deoarece în împrejurimi se află îngrămădiri de dealuri pietroase unde s-au deschis cariere din cele mai vechi timpuri.
 
În anul 2018 nu se sărbătorește doar Centenarul ci și bimilenara Ovidiu.
 
Cum s-a dezvoltat orașul Ovidiu în ultimii 100 de ani - aceasta a fost tema discuției cu primarul George Scupra.
 
Bună ziua, mulțumim că ați răspuns invitației noastre, în anul Centenarului Marii Uniri. Vreau să vă felicit pentru că încercați să conturați identitatea orașului. E adevărat ca unirea a fost gândită în Ardeal, dar nici noi, dobrogenii nu trebuie să ne lăsăm mai prejos. Am văzut că ați lansat o monografie și un film intitulate „Ovidiu 100“. Unde se găsește această carte pentru publicul larg?
 
Este o monografie realizată cu jurnaliștii Andreea Pavel și Cristian Leonte. A fost o ediție limitată de 500 de exemplare, pe care o puteți găsi și în biblioteca localității. Colegii de la Biroul de Presă spuneau că această carte va ajunge la fiecare tânăr al localității.
 
La cine va ajunge mesajul acestei monografii? 
 
Așteptăm începutul anului școlar în septembrie și fiecare elev va găsi pe bancă această carte, pentru că trebuie să existe în fiecare casă. De pildă, scrie în această carte când a fost turnat primul asfalt pe străzile din Ovidiu (1975) sau când s-a montat primul stâlp de iluminat. Vorbim și despre filmul realizat de Cristian Cealera, Constantin Țițineanu, Dan Cojocaru, Cristian Andrei Leonte. Filmul a fost deja prezentat în localitate. În cadrul Zilelor Orașului Ovidiu, pentru că tot vorbim de Centenar, 100 de ani de la Marea Unire, mai întâi am vrut să arătăm publicului din Ovidiu cum s-a dezvoltat comunitatea noastră, cum a crescut orașul în cei 100 de ani și cum s-a transformat, cum au apărut primele străzi, primele școli și toate instituțiile, ce s-a întâmplat cu lacul, cu insula. A fost preambulul Centenarului, cei de la Agerpres au ales să lanseze un film documentar despre Centenar la Ovidiu.
 
Care a fost reacția locuitorilor după ce au văzut acest film?
 
Au fost plăcut surprinși să vadă ce se întâmpla acum 50 de ani, cei mai în vârstă și-au reamintit acea perioadă. După 1989 am devenit oraș. Am descoperit lucruri interesante pe care nu toată lumea din localitate le știe. Explică în film fostul nostru primar că la acea dată erau doar câteva străzi pietruite. Marea dezvoltare a localității a fost vizibilă după ce a devenit oraș, primul asfalt, în anul 2000 tot orașul s-a racordat la gaze, la asfaltare. Pentru dezvoltare, toată lumea se gândește la asfaltare, rețeaua de apă, de gaze, de canalizare.
 
Când au început acestea, concret, în Ovidiu?
 
După 1980 au început să se asfalteze anumite cartiere. Mai sunt cartiere care urmează să fie asfaltate. Nu punem mare accent pe problemele legate de infrastructură, nu este suficient doar sa asfaltezi, să dezvolți rețelele de apă, canalizare, gaze. Nu este suficient doar să pietruiești și să asfaltezi. Pentru mine, cel puțin, proiectele care includ copii, proiectele legate de educație, de cultură, de sport, sunt importante. Copiii sunt viitorul și ei vor contribui la dezvoltarea orașului. Așa cum îi creștem astăzi - școli, burse, investim în cultură, cărți, Școala Altfel, Școala după Școală. Sunt suficiente argumente pentru a investi în generația următoare. Primarii tineri pun mult accent pe educație și pe instruire.
 
Să revenim la partea de istorie. Care ar fi cele mai importante trei etape legate de dezvoltarea orașului?
 
Ovidiu există de peste 2000 de ani. De acum 2060 de ani, in anul 43 a.Ch., când s-a născut poetul Ovidius Publius Nasso. Nu s-a discutat foarte mult pe subiectul acesta decât în ultimii ani. Am fost foarte inspirați și am început să confirmăm identitatea legată strict de poetul latin, insula Ovidiu. Lacul Ovidiu a avut un impact puternic. Dar suntem strict legați de identitatea poetului, anul trecut am semnat înfrățirea cu Primăria Sulmona, locul de naștere a poetului latin. Poetul vine pe meleagurile acestea exilat, mai lejer, pentru că nu a fost deposedat de toată averea. A fost exilat la Tomis, dar familia nu a avut de suferit, în sensul că nu i s-au retras toate titlurile nobiliare. Vine trist la Tomis în anul 9 p.Ch., puțin îngrijorat de ceea ce găsește aici, exagera în toate scrierile. El, ajungând înainte de decembrie, totul era trist, vremea era cum era la noi. Ar fi trăit pe insulă, sunt mai multe legende legate de poet. A murit la marginea Cetății Tomis, orașul Ovidiu este la marginea cetății.
 
Dezvoltăm proiecte legate de brandul legat de Ovidiu. Ca documente atestate, prima așezare a oamenilor este în jurul anului în 1630, la Siliște, un sătuc mai sus decât lacul. Oamenii ulterior se mută din acea așezare spre lacul căruia i se schimbă și denumirea de la 1630 - de la Siutghiol, a devenit satul Siutghiol, denumire turcească, balta de lapte, în traducere din tătară. Apoi s-au mutat mai aproape de apă și de lac. Prin 1830 se schimbă denumirea Canara, cariera de piatră, denumire tot turcească până în 1930. De atunci când în toată Dobrogea s-au schimbat denumirile turcești ale localităților, se numește orașul Ovidiu, în legătură cu insula lui Ovidiu și cu lacul lui Ovidiu. A fost o decizie a statului român. Au fost foarte inspirați. Din 1930 ne numim Ovidiu (poate fi considerat părintele spiritual) - din 1989 suntem si oraș.
 
Mai pregătiți ceva pentru acest an sau pentru cei 140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria-mamă? 
 
Grup statuar Ovidiu, statuie din piatră, poetul metamorfozat. Vrem să creăm un centru civic în acea zonă, o zonă centrală lângă Primărie. Aproape de casa căsătoriilor, între aceasta și biserică. În parcul care va fi reabilitat și în zona centrală a piațetei va fi ansamblu statuar.
Ne propunem să fie gata în acest an, legat de Centenar, dar și de 2000 de ani de la moartea poetului latin. Vor fi trei statui - una este legată de geneză, nașterea. Cealaltă are ca temă centrală iubirea și opera principală va fi soclul poetului - Ovidiu metamorfozat. Ansamblul statuar va fi înalt de peste 7 metri. Soclul - la aproximativ 4,30 m.
 
De ce nu v-ați oprit doar la un bust? O lucrare complexă, chiar dacă Ovidiu mai are două statui în Constanța și la Sulmona.
 
Ne-am propus să facem o a doua statuie, există două identice, Sulmona și Constanța, făcute de același autor la diferență de aproape 30 de ani. Prima a fost făcută la Constanța și are legătură cu de alipirea Dobrogei la patria mamă. Astfel se subliniază că suntem mai degrabă latini decât turco-tătari. Suntem latini, așa a fost construită statuia de la Constanța, după care Sulmona, cu același sculptor, după aproape 30 de ani o realizează în orașul de naștere al poetului. Noi ne propunem să facem a treia statuie la fel. Nu ne propunem să o facem din bronz, nu pentru că este mai scump din bronz și este mai ieftin din piatră, ci pentru că ținem la identitatea localității. Din piatră asemănător cu denumirea localității, Canara, în traducere, piatră. Este realizată din piatră, reflectă înfrățirea cu Sulmona, cu insula. Faptul că este realizată de sculptorul cu dublă cetățenie din Republica Moldova stabilit la Iași.
 
E adevărat ca unirea a fost gândită în Ardeal, dar nici dumneavoastră nu vreți să fiți mai prejos, chiar sunteți cu un pas înainte prin realizarea acestei lucrări la Ovidiu. Când va fi gata?
 
Lucrarea va fi gata cel mai târziu de 1 decembrie, nu putem forța sculptorul, depinde și de alte aspecte, deși lucrează intens, va fi gata în acest an.
 
Datorită amplasamentului, ceremoniile de căsătorie vor fi oficiate acolo, în fața ansamblului statuar? 
 
Căsătoriile se vor ține afară, acolo, cu siguranță, atâta timp cât va fi vremea bună, de primăvara până toamna târziu.
 
Cum stați cu căsătoriile și nașterile, până la urmă și aceste date pot fi indicatori de dezvoltare a unei localități?
 
Orașul Ovidiu la Revoluție avea 6000-8000 de locuitori, acum orașul se dezvoltă, vine spre Constanța.
 
Este o concurență?
 
Nu neapărat, dar sunt vecinii noștri, ne extindem.
 
Vin constănțenii la Ovidiu să cumpere teren, să facă casă?
 
Vin pentru ca oamenii caută o zonă liniștită, aproape de Constanța, dar cu tot confortul pe care îl oferă un oraș mare. Oamenii au tot confortul la Ovidiu pentru că tot ce înseamnă utilități publice există. Străzi asfaltate, rețele, este o atracție, o oază de liniște. Ovidiu este un oraș verde , pe care am încercat în ultimii ani să îl întoarcem un pic de la șoseaua națională cu fața spre lac, este un oraș atractiv. Vom crește de la an la an, trendul este pozitiv, tot ceea ce ne-am propus noi ca și proiecte sunt îndreptate către cetățean, și totul este gândit astfel încât să existe și agrement și siguranță.
 
Acum, la jumătatea mandatului, care au fost lucrurile cele mai importante pe care le-ați realizat?
 
Am conturat imaginea localității, avem identitate locală. În ultimii ani am reușit să recuperăm cea ce considerăm că este al nostru și a trebuit să ne revină. În 2015 am reuși să luăm lacul Siutghiol în administrare, teritoriul și zona care ne aparține. Cele 496 de ha restul aparțin Constanței și Năvodariului. Am luat în administrare insula Ovidiu, am reușit să recuperăm și situl arheologic Castrul roman.
 
A fost greu să recuperați teritoriile?
 
Este ușor să cedezi dar este greu să iei înapoi. Anul trecut a trebuit sa recuperam o mică aripă care aparținea ANAF-ului, statului român, care a fost a primăriei. Acea clădire fusese în paragină și era nevoie să ne mutăm acolo cu asistența socială, aveam nevoie de spații și am reușit să le recuperăm.

Pentru situl arheologic Castrul roman știu că ați semnat de curând un proiect de finanțare europeană.
 
Da, este un proiect ambițios, o viziune pe mai mulți ani. Nimic nu este întâmplător sunt 5 – 6 proiecte începute din 2012, care se vor întinde poate până în 2020, interconectate. Un prim proiect a fost un ponton si debarcaderul, după care am făcut un parc pe malul lacului. Urmează încă două parcuri, unul care va face legătura dintre parc și ponton, pentru că am obținut deja o finanțare europeană. Legătura dintre parc și ponton, Castrul roman și un proiect care sa lege parcul de Castrul roman care să lege de o faleză și lacul nostru și un alt parc care să lege lacul nostru de Satul de Vacanță. Castrul roman va fi scos la lumină și vom putea vedea vechile apeducte romane care alimentau Cetatea Tomis, vor fi reconstruite parțial, atât cât avem voie, fiind monument protejat, și Basilica romană vor fi reconstruite parțial.
 
Vor fi îmbrăcate în sticlă, asemănător Mangaliei si Constanței. Asta îmi spune că pe termen lung, să doriți să transformați Ovidiu în stațiune în următorii ani?
 
Ar fi meritat și ar fi fost bine. Ne luptăm pentru a obține finanțare pentru aceste proiecte. Pentru bugetul alocat cu marile primării Mangalia, Constanța. Ei se bat pe axe dedicate doar ale lor pentru că sunt stațiuni. Noi nu suntem, nu mai avem terenuri să le dăm investitorilor pentru spații de cazare. Dar zona Castrului roman se poate pune la dispoziția turiștilor. Oamenii sunt interesați să meargă spre Deltă și atunci sunt nevoiți să treacă și prin orașul Ovidiu. Avem ce oferi turiștilor, vor vedea statuia dedicată poetului latin, Castrul roman, pot merge și pe insulă, pot vizita.
 
Aveți turiști la Ovidiu?
 
Sunt oameni care se plimbă pe lac cu caiacele, sau cu ce înseamnă agrement, le punem la dispoziție publicului cu titlu gratuit. Am încercat si am și reușit să ne mutăm din zona din centrul cultural cu tot ce înseamnă Ziua orașului Ovidiu ș.a.m.d., ne mutăm pe scena de pe lac a fost special pregătită. De la noxe de la șoseaua națională ne mutam către malul lacului.
 
Simt din nou nevoia să vă întreb, în acest context despre proiecția, despre planul de investiții până în 2020, la ce v-ați mai gândit?
 
Nevoile sunt multe, bugetele sunt limitate. 1000000 de euro este suma necesară pentru cofinanțări. Nu suntem oraș turistic și nici nu avem o industrie foarte dezvoltată. Proiectele accesate sunt în valoare totală de 10 milioane de euro. Un milion de euro pe care azi nu îl avem este bugetul localității pe investiții pe 2 ani de zile. Sunt investitori care vin spre Ovidiu. Orașul crește se dezvoltă fel și fel de zone, de exemplu devenim un pol atractiv pentru ce înseamnă sănătate, prin spitalul privat OCH, și alte spitale care se vor mai construi la Ovidiu. Mai urmează să se construiască o altă clinică privată.
 
Sunt multe zone în care se poate investi. De ce vin la dumneavoastră?
 
Lucrurile se mișcă altfel într-un oraș mic, PUZ uri, certificate de urbanism și toate documentele se obțin mai repede. Planul Urbanistic General este realizat, puține localități l-au actualizat. La sfârșitul lui septembrie, urmează să avem toate aprobările așteptăm avizul. Avem un arhitect șef cu experiență, am susținut proiectul la Ministerul Dezvoltării, în Comisia Tehnică Națională, este ultimul pas . După care ăl susținem în ședința de Consiliu Local.
Orașul se va extinde doar in sistem privat. Cartierele nu se vor mai face de către primărie, dar privații dezvoltă proiecte și noi suntem pe poziții când trebuie. În zona Castrului roman nu se mai pot construi case mai mari de 9 metri, maxim P+1 în zona de lac. Pentru blocuri de P+10 nu se poate, noi așa dezvoltăm orașul. La consiliul local vedem argumentele pro si contra, se vor face blocuri de maxim P+4, plecând de la P+2, intercalată astfel încât să ai posibilitatea să vezi lacul.
 
Dacă cineva vrea să vină la Ovidiu, să-și construiască o casă, mai există teren?
 
Da, doar în sistem privat.
 
Un registru al spațiilor verzi există?
 
Da, este finalizat, depus public, stăm bine față de media națională ca spațiu calculat în mp pe cap de locuitor.
 
Cu forța de muncă cum stați?
 
Căutăm soluții să fixăm forța de muncă, se simte trendul pozitiv si dezvoltarea localității. Fixarea forței de muncă prin investiții de genul
OCH, Academia Gheorghe Hagi, fabrica de ciocolată, zona semi industrială. A reușit asfaltarea zonei DJ 221, e o zonă în care se dezvoltă mici afaceri. Suntem aproape de Constanța și soluții se găsesc. Se dezvoltă foarte bine satul Poiana, se fac pași importanți pe ceea ce înseamnă rețeaua de gaze naturale. Pentru că tot era un proiect la care lucrăm de vreo 2-3 ani de zile, am făcut 16 km de rețea. La 1 august s-a publicat avizul ANRE, în Monitorul Oficial.
 
Cartierul tineretului este racordat la energia electrică, am fost parteneri cu cei de la ENEL. Primăria Ovidiu a plătit jumătate din suma necesară. A fost o investiție de aproximativ un milion de lei. Oamenii își pot depune documentele la ENEL pentru a se branșa. Au fost finalizate proiecte de infrastructură de rețeaua de apă, de gaze naturale, iluminatul casnic. Mai e nevoie de 2 proiecte în acea zonă: de iluminatul public rețelele de conducte. Cea de gaze funcționează 99% mici tronsoane care nu sunt finalizate.
 
Am văzut că ați depus și un proiect pentru achiziția de mijloace de intervenție?
 
E un proiect în valoare de un milion de euro împărțit cu bulgarii, bugetul pentru acest proiect este semnat. Contractul de finanțare pentru o mașină de ambulanță, o mașină de pompieri, o barcă de intervenție pentru lac, un microbuz de 13 locuri și alte mici lucruri.
 
Personalul va fi pregătit în același proiect?
 
Va fi pregătit și dotat cu tot echipamentul necesar pentru situații de urgență: cu generatoare, echipamente pentru pompieri, pentru ambulanță defibrilatoare, tot ce înseamnă tehnică.
 
Ce axe care se vor deschide în următorii ani ar mai putea fi accesate de orașul Ovidiu?
 
Ne dorim și avem nevoie de școli pentru că sunt suprapopulate și dacă in 2-3 ani nu se găsesc soluții, trebuie extinse școlile.
Astăzi construim o școală, cea de la Poiana. Un an maxim doi vor sta la Centrul cultural nou, din Poiana. Școala va fi gata ca și construcție, nu vrem să ne grăbim și să mutăm copiii. Mai sunt multe de făcut. Pe lângă școală trebuie să construim spațiu de joacă, pentru activități sportive, de joacă pentru grădiniță.
 
Domnule Scupra, am o curiozitate. În calitate de primar de opoziție, vă simțiți tratat corect? Inclusiv în povestea aceasta cu accesarea fondurilor europene?
 
Trebuie implicare, nu trebuie să renunțăm la prima ușă închisă. De exemplu, proiectul cu Castrul roman acum 2 ani a fost un răspuns negativ. Erau sceptici din partea Ministerului Culturii, că există riscul să găsim o comoară. Pentru un sit arheologic trebuie să suspenzi activitate câteva luni, pentru descărcarea arheologică necesară. Bine ar fi sa găsim ceva și să depunem la Constanța.
 
V-ați gândit la înființarea unui muzeu local?
 
E mult spus muzeu, dar dacă vor exista descoperiri ele vor fi expuse acolo la fața locului.
 
Am început această discuție despre subiectul anului, „Centenarul”, și vă propun s-o încheiem în aceeași notă și să vorbim despre oamenii emblematici, ai comunității. Dacă ar fi să desemnați „Omul centenar” al orașului Ovidiu, cine ar fi acesta ?
 
Personalitățile zonei noastre vor fi 100, 97 le-am descoperit studiind arhivele Primăriei și ale parohiei, avem eroi din primul și al 2-lea Război Mondial cu nume prenume, grad militar, pe ce front au fost și când s-a întâmplat acest lucru. Vom face publică această listă cu ajutorul dumneavoastră. Mai sunt mulți, necunoscuți, eroii localității, Urmează dl.dr Nicolae Țibrea, azi profesează la 86 de ani, a început din 1960, a fost construit cu sprijinul dumnealui, și Centrul de permanență in orașul Ovidiu. Omul centenar , l-aș numi pe dl dr. toți am trecut pe la dl dr. Centrul de permanență îi poarta numele. Prof. de biologie Bojin, Grosu Ion a făcut parte din directiva de sprijin pentru monografia orașului.

Sfatul bătrânilor cu care ne consultăm în diverse proiecte, ne întâlnim. Elena Roizen aparține locului. Gabriel Cotabiță, Gheorghe Hagi, care este și cetățean de onoare din 2015, reprezintă orașul peste tot. Suntem campioni cu echipa mare dar și cu juniorii. O fetiță de 16 ani campioană europeană la tenis de masă și ea poate fi Omul Centenar. Am fost foarte fericit să aud vestea. E la un club din Constanța și o voi cunoaște personal, îmi doresc mult, reprezintă Ovidiu.
 
Înainte de a vă mulțumi pentru participare, aș vrea să punctăm și influența benefică a tuturor minorităților care au contribuit și ele la ceea ce este astăzi orașul Ovidiu..
 
Ovidiu este un exemplu de multiculturalitate.
Și vă voi răspunde cu ceea ce spunea chiar Barbu Ștefănescu Delavrancea „conviețuim foarte bine, turci, tătari, lipoveni, greci, nemți, aromâni, preotul turcesc este prieten cu cel creștin ortodox. Ne bucurăm de obiceiurile lor la Bairam, ei le așteaptă pe ale noastre, Paștele. Am crescut împreună și ne-am bucurat de obiceiurile fiecărei etnii”. Până la Războiul de Independența 1887, în Ovidiu erau majoritari turco-tătari, așa s-a dezvoltat orașul. Evident au contribuția lor în istoria orașului.
 
Interviul live integral cu primarul orașului Ovidiu, George Scupra, poate fi urmărit aici:
Citește și: 
 
Despre meleagurile pe care l-ar fi purtat pașii pe poetul latin exilat în Tomis Interviuri Live. Ovidiu în anul Centenarului (galerie foto + video + documente)
 
Oameni ale căror reușite, idei, eforturi vor modela județul Constanța în următorii 100 de ani Lansăm „Interviuri live ZIUA de Constanța“

Ti-a placut articolul?

Comentarii