Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:16 18 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Despre meleagurile pe care l-ar fi purtat pașii pe poetul latin exilat în Tomis Interviuri Live. Ovidiu în anul Centenarului (galerie foto + video + documente)

ro

07 Aug, 2018 00:00 2768 Marime text
Orașul Ovidiu este comunitatea despre care discutăm în această săptămână în cadrul proiectului „Interviu Live. Județul Constanța în anul Centenarului“.

Interviul live cu primarul orașului Ovidiu, George Scupra, va avea loc miercuri, 8 august, ora 14.00, pe https://www.facebook.com/ziuaconstanta/.
 
Vom discuta despre istoria localității, despre personalitățile care și-au lăsat amprenta asupra comunității, despre meleagurile pe care legenda spune că l-ar fi purtat pașii pe marele poet latin Ovidiu, exilat în Tomis în anii 9-17 e.n. Vom atinge și subiecte legate de strategii de dezvoltare a localității, investiții, identitate, fonduri europene, servicii publice, învățământ sau performanțe culturale și sportive. Așteptăm și întrebările dumneavoastră pentru invitatul ediției, în timp real, pe pagina noastră de Facebook.

Istoric și identitate
 

Orașul Ovidiu este așezat pe șoseaua națională ce leagă cel mai mare port al României - Constanța - de capitala țării, într-o zonă favorabilă dezvoltării agriculturii. Localitatea Ovidiu s-a dezvoltat din timpuri străvechi ca sat de agricultori și pescari. Cele mai vechi urme omenești din zona insulei Ovidiu și a împrejurimilor lacului Siutghiol sunt din paleoliticul mijlociu, dar cercetările arată că stratul cel mai profund de locuire este cel traco-get, peste care s-a suprapus cel geto-roman.
 
Alături de populațiile daco-getice-scitice, la fel de vechi, încă din secolul al VII-lea i.e.n., s-au întemeiat aici colonii grecești, în vecinătatea orașului, la numai 10 km depărtare fiind vestita colonie a Tomisului, iar în partea de sud a localității, pe malul lacului, s-au găsit urmele unui castru roman și ale unui apeduct care se pare că aproviziona așezarea de pe insulă.
 
Legat de numele insulei, se pune întrebarea dacă a existat vreo legătură între acest toponim dobrogean din timpurile noastre și marele poet latin Ovidiu, exilat în Tomis în anii 9-17 e.n., iar la bază stau numeroasele legende care au circulat în popor. După una dintre legende, cei doi stejari bătrâni ce se înalță pe insula ar fi fost plantați de Ovidiu, iar alta spune că mormântul marelui poet s-ar afla undeva pe insulă. În sprijinul acestor legende vin cercetările arheologice și , stabilind corelația dintre elementele de cultură materială de apartenență romană găsite pe insulă și în împrejurimi, de ce n-am admite ca ținutul acesta, loc de inspirație poetică, de recreație sufletească, să fi constituit colțul de refugiu al autorului „Tristelor si Ponticelor“?
 
Ca așezare, după documentele vremii, localitatea Ovidiu ar data de prin 1650, sub denumirea de Siliște, fiind compusă din câteva case, care, mai târziu, din cauza distrugerilor și a lipsei de apă, se va muta pe malul lacului Siutghiol, redenumindu-se în Canara. De la înființare și până în 1930, satul a purtat numele de Canara, nume de origine turcă ce se traduce prin „loc de unde se scoate piatra“, deoarece în împrejurimi se află îngrămădiri de dealuri pietroase unde s-au deschis cariere din cele mai vechi timpuri.
 
Satul Canara a aparținut înainte de 1880 comunei Anadalchioi, așezată la 3 km spre nord de Constanța pe șoseaua ce duce la Tulcea, iar între 1880 și 1909 intră în componența comunei Palazu Mare. Din anul 1909, luând o dezvoltare mai mare decât comuna de reședință, Palazu Mare, satul Canara a fost declarat comuna de reședință și pentru Palazu Mare până în anii 1920-1922, când cele două localități se separă definitiv. În anul 1930, Canara va primi numele de Ovidiu, după mica insula Ovidiu din lacul Siutghiol ce se află în dreptul localității, la o depărtare de circa 100 m. Lacul Siutghiol (nume turcesc ce înseamnă lacul de lapte - cu apă dulce), la nord de Constanța, păstrează numele lui Ovidiu, fapt consemnat de harta din 1722 a geografului vienez Tobias Lother.
 
Suprafața orașului este de 8198 ha, acesta fiind așezat pe podișul Dobrogean, având un aspect tabular, ușor inclinat spre lacul Siutghiol. Ca resurse naturale, în perimetrul localității Ovidiu se găsesc depozite de calcar, care au început să fie exploatate încă din cele mai vechi timpuri, dar mai intens după începerea portului Constanța. În formațiunile jurasice se mai găsesc zăcăminte de dolomită cu calități industriale reprezentate prin trei perimetre, în prezent exploatarea zăcământului făcându-se în carieră pentru necesitățile locale.

Elemente social-economice - culturale

În perioada de până în 1989, ponderea deosebită în potențialul economic era deținută de industrie, concretizându-se în următoarele unități industriale sau industrial-agrare: termocentrala Ovidiu, secția de prefabricate din beton armat și simplu, carierele de piatră, fabrica de conserve din legume și fructe, trei cooperative agricole de producție, o bază de aprovizionare tehnico-materială, două ferme ale Întreprinderii de stat Murfatlar și M. Kogălniceanu și întreprinderea intercooperatistă pentru producerea nutrețurilor combinate.
 
După Revoluția din 1989 au dispărut o serie de întreprinderi și au apărut altele noi. La ora actuală, există următoarele unități industriale sau agrar-industriale: exploatațiile de carieră (Dobromin SA și Uranus-Pluton SRL), Portul Ovidiu la Canalul Dunăre-Poarta Alba-Midia (unde se încarcă și se descarcă balastru și nisip), Ecluza 1 (Canal), Fabrica de conserve „Munca“, Agroserv (piese agricole), Baza 13 Ovidiu (aprovizionare pentru sectorul agricol), fabrica de confecții, un depozit de medicamente și unul de chimicale - Biochem, SC Metacom SRL, SC Astek SRL, SC Congaz SA, SC Da Vinci SRL.  
 
Orașul Ovidiu are o stație CF situată pe traseul principal de cale ferată care leagă Constanța de București, pe ruta Nazarcea - Dorobanțu.
Centrul cultural din localitate are o sală de 180 de locuri, o bibliotecă cu sală de lectură, două săli de expoziții, o sală dotată cu calculatoare și o sală de biliard. Aici își desfășoară activitatea Ansamblul folcloric „Dobrogeanca”, cunoscut atât în țară, cât și în străinătate.
 
În oraș există un grup școlar cu clasele I - XII, trei școli generale și patru grădinițe, unde își desfășoară activitatea atât elevi din Ovidiu, cât și din localitățile învecinate. Stadionul orășenesc are o capacitate de 2.000 de locuri și este dotat cu pistă de atletism. În localitate există patru biserici ortodoxe și două geamii - în structura populației existând o puternică comunitate musulmană.
 
Pe malul lacului Siutghiol există o unitate piscicolă a Institutului de Cercetări Marine din Constanța și o pescărie. La nord de localitate se află Unitatea de Vinificație Nazarcea, în zonă, două grupuri sociale - Nazarcea și Culmea, cu un număr total de 1.240 de locuitori.
 
Bibliografie: Monografia Orașului Ovidiu - Primăria orașului Ovidiu; Monografia județului Constanța - Editura Sport-Turism, București, 1980)
 

Personalitățile orașului Ovidiu

 Încă din anul 1933, orașul Ovidiu a beneficiat de un cămin cultural. Acesta se numea „Nădejdea noastră” și îl avea ca președinte pe preotul localității, Ion Turcu. În perioada comunismului, la Ovidiu se construiește un nou cămin cultural în perioada 1958 -1960, iar astăzi, comunitatea se bucură de un Centru Cultural, inaugurat în 2001 și reabilitat în 2015. Centrul poartă numele artistei Elena Roizen, considerată una dintre personalitățile care au făcut cinste comunității, cântecele sale dăinuind mai departe. Artista s-a născut în Ovidiu și a debutat la Radiodifuziunea Română, cu cântecul „Hai, Dunărea mea“, în 1965. În 1997, marea interpretă a cântecului popular dobrogean s-a stins.
 
Și Căminul Cultural din Poiana poartă numele unui artist cunoscut în România. Este vorba despre Gabriel Cotabiță, a cărui familie își are rădăcinile în satul Poiana. Activităților culturale li se alătură istoria sportivă a orașului, care a atins apogeul în 2009, atunci când cel mai important fotbalist din România, Gheorghe Hagi, a decis să înființeze o academie de fotbal la Ovidiu. Academia de fotbal „Gheorghe Hagi” a preluat echipa ovidienilor din Liga a III-a și a transformat-o în „Viitorul Constanța”, echipă care în 2017 a reușit să câștige campionatul Ligii Naționale.
 
O altă personalitate a orașului este doctorul Nicolae Țibrea, medicul ovidienilor de 60 de ani. La 86 de ani, el profesează în centrul medical de permanență din oraș care-i poartă numele. Povestea doctorului o veți citi însă,  zilele următoare, la rubrica „Omul Centenar”.
 
Nu în ultimul rând, merită amintit că orașul Ovidiu a marcat recent un moment cultural important. La inițiativa primarului George Scupra, au fost lansate cartea și filmul documentar „Ovidiu 100“. Ambele creații sunt realizate de Primăria și Consiliul Local Ovidiu, sub logo-ul „România 100“ (centenarul Marii Uniri), dar și sub semnul bimilenarului ovidian (2.000 de ani de la moartea poetului Ovidiu). Evenimentul s-a desfășurat în cadrul galei „Ovidiu 100“, bucurându-se de prezența unor personalități marcante din mediul academic, cultural, istoric, a unor europarlamentari, deputați, senatori, oameni de afaceri.
 
Una dintre prioritățile administrației locale din Ovidiu vizează promovarea și cunoașterea identității locale a orașului. Astfel, filmul și cartea prezintă transformările și viața comunității din Ovidiu din ultimii 100 de ani.

„Ideea unui film și a unei cărți despre poetul Ovidiu și despre orașul nostru este strâns legată, în primul rând, de marcarea a două evenimente deosebite din acest an: centenarul Marii Uniri și bimilenara ovidiană. Sunt două evenimente pe care un muritor nu le poate prinde decât o dată în viață. Pentru comunitatea noastră e foarte important să prezentăm dezvoltarea orașului Ovidiu în ultima sută de ani. Este de datoria noastră să lăsăm o moștenire culturală și identitară generațiilor viitoare. Am făcut eforturi susținute pentru a crea în timp o dezvoltare durabilă, pentru a sprijini mediul economic, de afaceri, punând însă întotdeauna accent pe tot ce înseamnă sport, cultură, educație, întrucât, până la urmă, aceasta e moștenirea pe care vrem să o lăsăm noilor generații. Și, nu în ultimul rând, pentru că ne dorim să creștem calitatea vieții în Ovidiu“, a declarat primarul orașului Ovidiu, George Scupra.
 
În numele comunității locale, acesta le-a înmânat medalii lui Constantin Țițineanu, lui Cristian Cealera, lui Dan Cojocaru și lui Cristian Andrei Leonte, membri ai echipei de realizare a filmului și a cărții „Ovidiu 100”.

 

Echipă liberală la conducerea orașului

Primarul orașului Ovidiu este George Scupra (PNL), care face echipă cu viceprimarul Doru Cumpănașu (PNL). Consiliul Local Ovidiu este format din consilierii Doina Gheorghe (PND), Carmen Soancă (PSD), Emilia Valentina Giogea (PSD), Adrian Marin (PSD), Robert Cristian Bădoiu (PNL), George Băltărețu (PNL), Daniela Bîrsan (PNL), Răzvan Claudiu Călinescu (PNL), Nicolae Frangeti (PNL), Nelu Darie (PNL), Ionuț Doncea (PNL), Dorina Iancu (PNL), Gheorghe Manole (PNL), Dan Pîndichi (PNL), Ion Strungaru (PNL), Sesnur Suliman (PNL). Declarațiile de avere și de interese ale aleșilor locali din Ovidiu pot fi consultate în secțiunea „Documente”.
 
Primarul orașului Ovidiu, George Scupra, a semnat, recent, contractul de finanțare nr. 1897 pentru proiectul „Zona de relaxare și agrement în orașul Ovidiu”, încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management pentru POR, proiect ce constă în realizarea a două parcuri de agrement în orașul Ovidiu.
 
Administrația locală și-a propus să reconstituie până în 2022 Castrul Roman și deja a demarat lucrările de construcție a grădiniței și școlii generale din satul Poiana. Un alt proiect vizează construirea unui „Ponton acostare ambarcațiuni mici și delimitare culoar trafic pentru ambarcațiuni mici“, pe malul lacului Siutghiol.
 
Despre celelalte proiecte aflate în evaluare sau derulare vom discuta miercuri, la Interviu Live, cu primarul George Scupra.

 

Accesând secțiunea „Video”, puteți urmări filmul „Ovidiu 100”, realizat de Primăria orașului Ovidiu și Imago Studio, cu ocazia Centenarului.


 
Citește și:
 
Oameni ale căror reușite, idei, eforturi vor modela județul Constanța în următorii 100 de ani Lansăm „Interviuri live ZIUA de Constanța“

 
Istoric, personalități, proiecte, identitate, dezvoltare Interviuri Live. Techirghiol în anul Centenarului (galerie foto + documente)

Techirghiol. Omul Centenar Părintele Arsenie Papacioc, unul dintre cei mai importanți duhovnici ai ortodoxiei române

 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii