Cultura, moneda de schimb in trocul electoral dintre Guvern si provincie

Autoritatile se tem ca localitatile din judetul nostru nu vor primi bani pentru reabilitarea caminelor culturale. Daca va scapa basma curata din motiunea de cenzura prezentata, ieri, in plenul Parlamentului, Guvernul PNL-UDMR va baga bani in cultura, scopul ascuns fiind acumularea de capital electoral.

Proiectul Ministerului Culturii si Cultelor, care vizeaza reabilitarea asezamintelor culturale din provincie, nu este deloc intamplator, pentru ca nevoia de hrana spirituala a existat dintotdeauna. Avand in vedere ca marea masa a electoratului constiincios, care chiar merge la vot, se afla la sate si in orasele mici, Guvernul Tariceanu s-a gandit sa speculeze acest aspect. Liberalii spera sa mearga direct la tinta cu planul lor de resuscitare a culturii in mediul rural si in asezarile urbane mici, plecand de la premisa ca reabilitarea caminelor culturale de la sate n-ar trece chiar neobservata in constiinta colectiva. A trecut mult timp de cand artistii mai poposeau si in satele uitate de lume, aducand un zambet pe fetele oamenilor pentru care cresterea animalelor si lucrul pamantului este principalul tel in viata. Si a trecut mult timp de cand nu a mai rasunat muzica la hora satului. Impasul cultural de la sate are o explicatie. Majoritatea caminelor culturale sunt la pamant. In mai multe judete, indiferenta autoritatilor a facut din asezamintele culturale o ruina. Dupa ce au trecut ani de cand nu s-au mai investit bani in cultura, Guvernul Tariceanu s-a gandit sa-si spele pacatele si sa se faleasca in fata alegatorilor prin reabilitarea lacaselor de cultura.

Camine culturale, transformate in carciumi sau discoteci

Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a anuntat ca vor fi alocate 400 milioane de euro pentru construirea, reabilitarea si modernizarea asezamintelor culturale de la sate si din orasele mici. Din aceasta suma, 300 milioane de euro reprezinta fonduri europene nerambursabile, iar restul reprezinta participarea statului roman. Cum era de asteptat, liberalii au inceput deja sa-si atribuie demersul, ministrul Culturii afirmand ca acesta este cel mai important program demarat dupa revolutie. Iorgulescu a spus ca obiectivul este de a reduce discrepantele dintre mediul urban si cel rural, in acesta din urma locuind aproximativ 45% din populatia Romaniei. El si-a exprimat regretul ca multe din caminele culturale de la sate s-au transformat in carciumi, baruri si discoteci.

Bani cu toptanul de la CJC, pentru localitatile cu primari PSD

La Constanta, autoritatile se tem ca judetul va fi ocolit de "generozitatea" Executivului, si nu neaparat din motive politice, cat din cauza faptului ca mai multe camine culturale de la sate au fost deja reabilitate de Consiliul Judetean (CJC). De lucrari s-a ocupat controversatul SRL al CJC - SC "Domeniul Public si Privat Judetean" SRL, ce are ca obiect de activitate preluarea unor imobile din patrimoniul unor localitati - dispensare, camine culturale, gradinite etc - repararea si predarea lor catre comunitatile locale. Operatiunea n-a fost facuta dezinteresat si a constituit intotdeauna samanta de scandal intre consilierii judeteni. Prin intermediul SRL-ului, CJC se ruleaza fonduri importante, care sunt cheltuite pe lucrari atribuite in mare parte unor societati agreate de conducerea CJC. Iata in continuare cateva exemple privind sumele cheltuite de CJC pentru repararea unor obiective de investitii, derulate prin SRL-ul CJC: Caminele Culturale Baneasa (120.000 lei), Albesti (400.000 lei), Lanurile (350.000 lei), Cascioarele (50.000 lei), Cobadin (100.000 lei), Pecineaga (350.000 lei), Fantana Mare (100.000 lei), Ion Corvin (350.000 lei), Lipnita (150.000 lei), Satu Nou (350.000 lei), Razoare (120.000 lei), Ostrov (300.000 lei), Pantelimon (350.000 lei), Poarta Alba (400.000 lei), Tataru (350.000 lei), Biruinta (350.000 lei) etc. Este de prisos sa mai adaugam ca toate localitatile mentionate sunt conduse de primari PSD - colegi de partid cu seful CJC. Potrivit purtatorului de cuvant al CJC, Cristian Moldovanu, SRL-ul CJC a reabilitat pana acum 37 de camine culturale, alte cinci fiind aproape de finalizare.

Scris de: {autor}Manuela MOLDOVEANU{/autor}