Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:42 22 07 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Capidava, sub asediul "barbarilor moderni"

ro

06 Oct, 2006 00:00 754 Marime text

Lopetile au luat locul catapultelor

Cetatea Capidava constituie un reper in istoria Dobrogei, punctul de unde imparatul Domitian a pornit expeditii impotriva dacilor * Profesorul de istorie Ioan Opris sustine ca cetatea este atacata si in zilele noastre * De data acesta, vechiul fort este tinta atacului primitivilor moderni * Asalturile vin tot de pe malul Dunarii, "barbarii moderni" fiind locuitorii satului cu acelasi nume, care vor sa foloseasca piatra din vechiul zid de aparare pentru a-si construi case * Capidava s-a ridicat intr-o zona privilegiata: Dunarea a scaldat zidurile cetatii, iar activitatile portuare au dus la dezvoltarea economiei zonale * Perioadei de glorie i-a urmat una de decadere care s-a intins pe foarte multi ani si care nici azi nu e depasita * Autoritatile locale vor sa includa vechea cetate in circuitul turistic international

La aproximativ 20 de kilometri in aval de Cernavoda, Dunarea face o mare cotitura, marginita pe dreapta de peretii verticali ai unor faleze de calcar, iar spre stanga de malul jos si impadurit al Baltii Ialomitei. In timp, fluviul a ros adanc din faleza de calcar a malului dobrogean, facand parca loc vetrei satului Capidava. Catunul si-a luat numele recent de la cetatea romana ale carei ruine il vegheaza. Zona este de exceptie. Amestecul realizat de mana Demiurgului, care a combinat lutul cu calcarul, iar la final a poruncit soarelui sa arunce peste Dunare, la rasarit si la apus, manunchiuri de sulite sangerii constituie o dovada inexpugnabila a cosmogoniei si a binecuvantarii acestei limbi de pamant. Istoria locului este una incarcata si strans legata de romani, care au simtit potentialul zonei si au folosit-o atat ca un punct de aparare, dar ca si unul strategic de atac.Atacul civilizatiei moderneAnii au trecut, s-au ridicat si au decazut imperii, iar Capidava s-a inscris si ea pe linia descendenta a acestor locuri. Cetatea a fost distrusa in timp, ramanand din ea numai o parte din ziduri si acestea ingropate. Dupa anul 1990, satul a ramas in paragina, fiind parasit de marea majoritate a locuitorilor. In locul lor au venit de prin tara familii de pribegi care s-au asezat pe vechea vatra. Satul incearca sa renasca din cenusa vechii vetre, dar deocamdata potentialul economic al zonei este scazut.Cetatea Capidava a fost transformata in santier arheologic, iar zeci de studenti vin vara de vara in practica la vechile ruine. Usor, usor, din pasiunea acestor tineri, vechile ziduri renasc, sunt consolidate, iar cetatea isi scoate una cate una comorile la suprafata. Profesorul Ioan Opris, unul dintre oamenii pasionati de istoria aceste locuri, povesteste cum atacul asupra cetatii a fost continuat si in zilele noastre. Cei care au venit in vechea vatra a satului si nu cunosc istoria cetatii si-au dat seama ca materialul din care aceasta a fost ridicata este durabil, povesteste Ioan Opris. El spune ca oamenii s-au gandit sa puna si la temeliile caselor lor bucati din zidul de aparare dinspre Dunare. A fost nevoie de interventia politistilor pentru a opri atacul "barbarilor" moderni. De data aceasta, razboiul a fost unul nedrept pentru ca exista doar tabara atacatorilor, inarmati cu rabdarea si incapatanarea omului modern, hotarat sa-si atinga scopurile personale."Stanca" de la CapidavaImparatul Domitian va realiza importanta strategica a pamantului dintre Dunare si Mare, folosind Dobrogea - sau dupa numele vechi, Scitia Mica - drept baza de plecare a expeditiilor sale peste Dunare, impotriva dacilor. Soarta schimbatoare a acestor expeditii, efectul de dezorganizare pe care doua infrangeri succesive l-au avut, au impiedicat un efort sistematic de fortificare a malului Dunarii. Imparatul Traian, in cadrul pregatirilor razboaielor daco-romane, avea sa construiasca, cu detasamente ale Legiunilor V Macedonica de la Troesmis si XI Claudia de la Durostorum un "castellum" pe stanca de la Capidava care sa controleze vadul si sa stabileasca aici o garnizoana formata, probabil, din Cohors I Ubiorum. Se pare ca fortul de la Capidava nu a fost decat o veriga dintr-un sistem cuprinzand inca multe altele. Fortul a fost prevazut si cu o instalatie portuara, cuprinzand un cheu jos, la apa, si magazii si alte anexe pe terasa imediat superioara, precum si cu un edificiu de terme - bai publice - in afara zidurilor de incinta, spre sud-est. Spre est de cetate se intindea cimitirul tumular cu morminte de incineratie, cu inventare bogate, iar mai spre sud, un cimitir plan, cu morminte mai modeste. Fortificatia are forma unui patrulater cu ziduri groase si inalte, cu sapte turnuri de peste 10 m, o poarta lata de 2,50 m situata pe latura de SE care facea legatura cu restul teritoriului si o iesire strategica pe latura de SV a turnului dinspre Dunare, unde era amenajat portul. Importanta strategica a locului a determinat instalarea unei statiuni militare precum si dezvoltarea unui centru civil in epoca romana.Capidava foreverPlina de vestigii si incadrata intr-o zona geografica binecuvantata, Capidava asteapta sa fie descoperita si de alte tagme in afara de cele ale arheologilor si hotilor. Autoritatile locale intentioneaza sa includa vechea cetate in circuitul turistic international. Din pacate, printre zidurile vechii cetati se mai strecoara noaptea primitivi moderni, ale caror ganduri nu au tangenta cu istoria. In noptile cu luna plina, cetatea radiaza, inganand cu Dunarea povesti despre imparati si razboaie. Singurul regret al reprezentantilor comunitatii locale este ca vechiul fort si-a pierdut din vechea stralucire.

Ti-a placut articolul?

Comentarii