Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:04 26 04 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Odă în marmură pentru eroii neamului - „Glorios am știut să murim“ (galerie foto)

ro

03 Jan, 2018 00:00 1137 Marime text

Pe strada Traian, într-un loc puțin circulat, pe fundalul mării și pe cerul azuriu brăzdat de nori, se profilează silueta unui monument de formă paralelipipedică pe lângă care se trece cu indiferență. Monumentul Eroilor Regimentului 34 Infanterie, care și-au vărsat sângele în Primul Război Mondial, pare să nu mai spună nimic generațiilor de constănțeni care nu au habar de ororile și jertfele pe care le-a presupus marea conflagrație mondială. 

Acest monument, realizat în perioada interbelică, în anul 1938, are o istorie zbuciumată. Face parte din rândul celor 44 de monumente, șase troițe, trei plăci de marmură și o placă din lemn, care au fost realizate în județul Constanța, după Marele Război, între anii 1919 și 1938, în memoria faptelor de vitejie ale celor care și-au pierdut viața în prima mare conflagrație mondială.

A fost realizat de către un constănțean, sculptorul locotenent Zoanel Haralamb Gheorghiu (28 decembrie 1905, Constanța - 18 decembrie 2000, București), căruia nu-i era străin câmpul de luptă, în vara anului 1917 participând ca cercetaş sanitar voluntar la luptele de la Mărăşeşti. Mai mult, acesta, absolvent al Academiei de Arte Frumoase, unde l-a avut profesor pe marele sculptor Cornel Medrea, făcuse parte din echipa de sculptori coordonată de Ion Jalea care ridicase Monumentul Eroilor Infanteriști de la București.

Dezvelirea monumentului de la Constanța, înalt de 5,5 metri, a avut loc în septembrie 1938, în curtea Regimentului 34 Infanterie, situat pe strada Mircea cel Bătrân, în zona actualului Centru Militar Zonal. Fondurile necesare ridicării monumentului (200.000 lei) au fost asigurate de Societatea „Cultul Eroilor“ şi de către un comitet de sprijin înfiinţat de episcopul Gherontie. Nu puține au fost însă greutățile care au dus la înfăptuirea monumentului, din cauza fondurilor insuficiente. În acest sens, publicația „România“ din București scria în septembrie 1938: „Principala dificultate, aceea a lipsei de fonduri, a fost înfrântă de entuziasmul sculptorului Zoanel Gheorghiu, locotenent în Regimentul 34, care, îmbrățișând cu căldură inițiativa comandantului regimentului, s-a oferit să execute monumentul. Executând machete, cumpărând singur piatra necesară soclului și conducând singur lucrările, sculptorul locotenent Zoanel Gheorghiu a reușit să aducă la îndeplinire o operă de mari proporții“.

De asemenea, cu prilejul inaugurării, ziarul „Dobrogea Jună“ scria: „Este o concepţie personală a sculptorului, care, prin aceasta, se deosebeşte complet de tot ceea ce s-a creat la noi. Este icoana glorioasă a celor 800 de morţi ai Regimentului 34 infanterie“.

Când recunoștința veșnică pare că se stinge. Din lipsă de respect pentru eroi

Vremurile tulburi care au urmat după cea de-a doua conflagrație mondială au marcat însă existența acestui edificiu. În anul 1975, monumentul a fost dislocat de pe locul său, care trebuia să fie cedat școlii de partid, unde astăzi se află Universitatea Maritimă. Doi ani mai târziu, în 1977, atunci când se împlineau o sută de ani de la declararea Independenței României, s-a luat decizia refacerii monumentului. Nu s-a mai păstrat însă inscripția inițială din vârf: „Mărăşeşti, Neajlov“, situată chiar sub urna în care este sculptată... o flacără sacră, semn al memoriei nestinse și al recunoștinței veșnice. Au rămas însă emoționantele cuvinte „Glorios am știut să murim apărându-ne țara“, care par să nu mai aibă sens pentru constănțenii contemporani. Dovadă că, nu de multe ori, acest edificiu care cinstește memoria sacră a eroilor neamului a fost profanat cu grafitti și cuvinte licențioase.

În cealaltă perioadă de tristă amintire, s-a cerut chiar și renunțarea la însemnele sacre de pe Monumentul Eroilor Regimentului 34 Infanterie. Însă edificiul placat cu marmură albă păstrează și acum, în plan central, basorelieful negru ce redă un arhanghel îngenunchiat, cu aripile deschise și cu privirea înălțată pe cer, care ține pe genunchi un tânăr ostaș muribund, cu sabia în mână, îndreptată spre pământ, dar cu privirea căutând spre înălțime, acolo de unde vine speranța și iertarea și unde „nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit“.

Sculptorul Zoanel Gheorghiu și-a pus amprenta creativă și pe alte monumente din județ închinate eroilor români (Monumentul Regimentului 34 Infanterie din Tropaisar, Monumentul Eroilor Regimentului 36 Infanterie din Mihail Kogălniceanu). Pe 30 iunie 1997, colonelul veteran a primit titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa.

Discipolul lui Cornel Medrea 

Militar de carieră, făcând parte din Regimentul 34 Infanterie, Zoanel Haralamb Gheorghiu absolvise școala de ofițeri, specializându-se ca tehnician în geodezie și topometrie, fiind și absolvent al Școlii de Cercetași Marini, dar și al Academiei de Arte Frumoase București, secția sculptură, la clasa maestrului Cornel Medrea. Conform istoricului de artă Florica Cruceru, după terminarea Academiei de Arte a lucrat în atelierul lui Ion Jalea, făcând parte din grupul de sculptori care a realizat, sub conducerea marelui artist dobrogean, Monumentul Eroilor Infanteriști din Primul Război Mondial, dezvelit în 1930, la București, și distrus în 1942 de către soldații germani.

Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălţat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-a înălţat monumente, spre veşnică neuitare.

De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!

Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa i-a împlinit în 2017. 
Sursă foto: ZIUA de Constanța

Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ , pe care vă invităm să o exploraţi.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Dinu 04 Jan, 2018 17:56 Textul pe care l-am citit eu prin anii '60 era: Glorios am stiut sa murim "pentru tara si Rege". Textul din " " era numai urme de la literele scoase. Monumentul era undeva pe Strada Mircea cel batran cam in dreptului CMJ de acum.