Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:05 19 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogeaetnică In memoriam Fichret Mujdaba (20.12.1928 - 21.01.1996)

ro

20 Dec, 2018 00:00 1454 Marime text
Dobrogea, străvechi ţinut românesc, pământ de legendă, istorie şi vis, mozaic etnic şi confesional, a fost, este şi va rămâne un pământ al oamenilor. Oameni activi, de succes, profesionişti, de înaltă ţinută morală care au dat culoare, relief, vizibilitate şi frumuseţe locurilor. Un asemenea om a fost şi a rămas pentru noi, etnicii tătari, inginerul Fichret Mujdaba, nume de referinţă al oenologiei româneşti.
 

 
 
Om de ştiinţă, dr. cercetător - oenolog, Fichret Mujdaba şi-a dedicat întreaga sa viaţă şi energie creatoare transformării Staţiunii Murfatlar în centru - pilot şi producţie al Vinului Murfatlar, marcă înregistrată, apreciată în ţară şi peste hotare.
 
Cu un doctorat obţinut  în anul 1972 - „Comportarea soiurilor negre pentru vinuri roşii în condiţiile de cultură din Dobrogea”, sub directa conducere a academicianului -, profesor Gherasim Constantinescu, cercetările întreprinse în vie, în cramă şi în laborator au fost materializate în tehnologii de producere a vinurilor de Murfatlar - vinuri albe, dulci şi demidulci, de o calitate incontestabilă - vinuri intrate în competiţie cu alte soiuri de vinuri celebre din Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Ungaria şi alte ţări unde producţia de struguri şi de vin este, cum se spune, „la ea acasă”.
 
Povestea Vinului de Murfatlar a început acum mai bine de 130 de ani, de la înfiinţarea pepinierei Murfatlar, acum mai bine de 110 ani de la înfiinţarea primelor plantaţii experimentale şi mai bine de 75 de ani de la transformarea unităţii în Staţiune experimentală Viticolă, în anul 1967 a devenit Staţiune de Cercetare pentru Viticultură şi Vinificaţie. Această poveste îl are ca protagonist pentru anii 1953-1996, deci pentru patru decenii pe ing. Horticol Fichret Mujdaba, nume de prestigiu în universul ştiinţific al oenologiei europene, Director al Staţiunii Murfatlar între anii 1971-1990.
 
Pentru Fichret Mujdaba, studiul, munca şi familia au fost valori supreme. Şi-a dedicat viaţa, energia creatoare, abilităţile profesional-ştiinţifice şi calităţile umane: familiei, profesiei şi comunităţii din care făcea parte.
 
Fichret Mujdaba a fost fiul imamului Salim - „Salim efendi”, - absolvent al Seminarului Musulman din Medgidia, unde a şi predat un timp Sfântul Coran şi hoge în satul tătăresc Omirşa (Valea Seacă). Tatăl său, un reper moral şi spiritual al comunităţii tătare, a fost şi deţinut politic, în perioada comunistă, pentru „vina” de a-şi adăposti o rudă din Crimeea în timpurile tulburi ale obsedantului deceniu cinci al secolului al XX-lea. Familist convins, Fichret Mujdaba şi-a susţinut familia - soţia Ghiulten, s-a preocupat de creşterea şi educaţia copiilor Leila şi Metin, a fost un sprijin al comunităţii locale.
 
Fichret Mujdaba a lucrat într-un domeniu în care apartenenţa sa la un mediu şi un cult - cel islamic - nu-l încuraja, poate îl condamna. A mers însă mai departe pentru că era pasionat de domeniul ales.
 
Absolvent al prestigiosului liceu constănţean „Mircea cel Bătrân” şi student eminent - beneficiar al unei burse republicane - Fichret Mujdaba şi-a urmat alegerea profesională şi ştiinţifică, devenită vocaţie, cu trudă, dăruire şi abnegaţie, cu onoare, cu demnitate şi responsabilitate.  Tânărul inginer s-a luptat cu neîncrederea, obtuzitatea, superficialitatea şi lipsa de caracter a unor oameni, nu întotdeauna oneşti, nu totdeauna doritori de a promova noile tehnologii specifice domeniului pe care el, Fichret Mujdaba, l-a înnobilat.
 
Fichret Mujdaba era acel om harnic, muncitor, ce „nu avea tihnă şi astâmpăr”, care, într-o seară târzie de toamnă dobrogeană, a colindat uliţele satului Murfatlar pentru a vorbi cu oamenii „despre ce au de făcut”, despre ce trebuiau să facă în zilele următoare. Era acelaşi Fichret Mujdaba care „la facultate a fost printre cei dintâi”, iar ca tânăr inginer - cercetător îşi petrecea „ziua în laborator”, seara, uneori, cobora în sat şi, câteodată, îi însoţea pe consăteni în orele de tihnă, în care gazda, oarecare, punea pe masă şi „câte o ulcică de vin pentru a-şi drege glasurile”, glasuri ce exprimau, după caz, melancolie, duioşie, tristeţe, amărăciune sau, dimpotrivă, veselie şi bucurie (Fănuş Neagu. Un tânăr  inginer - Însemnări: Scânteia tineretului. Anul XI, seria a II-a, nr.2039, duminică, 20 XI 1955).
   
Tânărul specialist în oenologie a făcut stagii de specializare, ca bursier al Academiei de Ştiinţe a României, în Franţa (regiunea Touraine şi la Bordeaux) şi URSS. Citim într-un text însoţit de o fotografie a lui F. Mujdaba, lucrând într-un laborator, că era un om simpatic, comunicativ, vesel ca toţi podgorenii „ataşaţi şi mândri de producţia lor de struguri şi vinuri de calitate”, că „vorbeşte perfect limba noastră” şi ne abordează cu şarm - „şarmul locuitorilor tourangeaux”.
 
Popularizând vinurile Murfatlarului, ale Transilvaniei şi cele de Drăgăşani, Fichret Mujdaba găseşte „o certă asemănare între metodele noastre, în cultură (cultura strugurilor - nota autorului) ca şi în vinificaţie, şi chiar în aparenţe”, adică în prezentarea lor, cu vinuri româneşti „mai alcoolizate”.
 
Specialistul român, etnic tătar, Fichret Mujdaba îşi îndeamnă gazdele franceze să vină în România şi să deguste vinuri româneşti astfel încât „si vous venez en Roumanie a vous Tourangeaux je conseille evidemment nos vins de Transylvanie ou de Drăgăşani. Mais aux Bordelais, chez lesquels je vais pursuivre mon stage, je dirai: buvez un „Murfatlar”, vous retrouverez vos „sauternes” (vinul alb de Sauternes - nota autorului) - „Si vous allez en Roumanie vous y trouverez vos Vouvray”. (În: La Nouvelle Republique. Jeudi, 19 novembre 1964, p.3. text însoţit de o fotografie a lui F. Mujdaba, lucrând, într-un laborator în Franţa).
 
Munca profesional-ştiinţifică a dr. ing. Fichret Mujdaba s-a materializat în cărţile şi broşurile sale -12-, în lucrări ştiinţifice -82- articole şi recomandări - 87-, în producţia Vinurilor de Murfatlar, în primul rând, cele cu conţinut de zahăr, obţinute din soiurile Chardonnay şi Pinot Noir, cele roşii de Cabernet Sauvignon, Pinot Noir şi Merlot - care, se bizuie, în mare măsură, pe tehnologiile elaborate de Fichret Mujdaba şi colectivele pe care le-a condus şi coordonat.
 
Ca recunoaştere a valorii şi activităţii în domeniul cercetării viticole şi producerii de vinuri cu denumirea de origine în Dobrogea, dr. ing. cercetător Fichret Mujdaba a participat la o serie de manifestări ştiinţifice internaţionale - colocvii, simpozioane,congrese - din Bulgaria (Slancev Briag), din Franţa (Avignon, Bordeaux, Monpellier, Narbonne, Paris, Republica Moldova (Chişinău), Ucraina (Crimeea) şi, desigur, cele organizate în România.
 
Fichret Mujdaba a reprezentat România, fără întrerupere, ca degustător - expert în Concursurile Internaţionale de Vinuri din Ljubliana - Slovenia şi chiar ca membru în juriu (1967-1990) şi Urgup - Tekel - Turcia-, între 1989 și 1995. A fost membru al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, secretarul Comisiei tehnice pentru controlul vinurilor  dobrogene, Staţiunea Murfatlar. În anul 2003, post-mortem, Academia de Științe Agricole și Silvice Bucureşti şi ICDVV Valea Călugărească - în care este înglobată şi Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru viticultură şi vinificaţie Murfatlar - i-au acordat o Diplomă de Excelenţă pentru recunoaşterea valorii şi activităţii în domeniul cercetării viticole româneşti.
 
De asemenea, în urmă cu circa cincisprezece ani, Consiliul Local al comunei Valu lui Traian, din care face parte şi vechiul Omirsa, a acordat numele lui Fichret Mujdaba unei străzi din comună, ca o recunoaştere a fiului satului ce a făcut cunoscute Valu lui Traian şi Murfatlarul, originile familiei fiind în ambele localităţi.
 
Acum, în prag de An Nou, îl evoc plin de recunoştinţă şi mândrie pe Fichret Mujdaba, cel care, daca ar fi trăt, ar fi împlinit 90 de ani la data de 20 decembrie, etnic tătar, cetăţean român, care a înscris pe veci numele Murfatlarului (în tătară - „Nurbat”) pe harta ţării şi a dat legitimitate, sens, încredere, onoare, perspectivă comunităţii tătare din care face parte. Un Murfatlar - a cărui etimologie vine din cuvântul tătar Murvet, cu sens de omenie, mărinimie, generozitate, un om cu inima dechisă, cu suflet curat, cum a fost omul Fichret Mujdaba. Un Murftatlar cu două lăcaşuri de cult - cel musulman şi cel creştin: de o parte şi de alta a şoselei, ce azi duce spre inima Dobrogei, spre Băneasa - Ostrov, expresie a VIEȚII ÎN ARMONIE, în frăţietate, trăite aici de români, tătari şi turci. Murfatlar, locul său de baştină, a fost evocat de Fichret Mujdaba cu informaţii utile, sugestive, documentat în lucrarea-referinţă „Murfatlar, legendă şi adevăr” (1977).
 
La finalul acestor note, îndraznesc să propun autorităţilor administrative ale oraşului Murfatlar ca o stradă din localitate să poarte numele Fichret Mujdaba, iar la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Murfatlar sau în altă locaţie din Murfatlar să fie amenajat un Muzeu al Viei şi Vinului care să poarte numele distinsului om de şiinţă, cercetător, doctor-inginer FICHRET MUJDABA. (10 decembrie 2018)
 
Despre prof. univ. dr. Nuredin Ibram       
 
Prof. univ. dr. Ibram Nuredin este un filosof, sociolog, om de cultură şi director al Colegiului universitar de institutori „M. Kemal Ataturk” de la Universitatea „Ovidius” din Constanţa.
Profesorul Nuredin a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti în anul 1966. Acesta a intrat în al 41-lea an de activitate în învăţământul superior constănţean fără a avea nici măcar o întrerupere. Este autor de cărţi de specialitate şi de cursuri universitare, semnând și studii în lucrări, reviste în domeniul socio-uman. Din anul 1974, este şi doctor în filosofie al Universităţii Bucureşti.
Profesorul Nuredin este un membru marcant al comunităţii tătare şi turce, având o contribuţie extraordinară la revitalizarea învăţământului liceal şi universitar în limba maternă. În privinţa activităţii social-publice, se poate menţiona calitatea sa de membru fondator al Universităţii „Ovidius”, de membru fondator al Centrului Internaţional de studii Română-Turcă „M. Kemal Ataturk” de pe lângă Universitatea „Ovidius”. Prof. Univ. Dr. Ibram Nuredin a fost primul redactor-şef al revistei studenţeşti „Ex Ponto” al Institutului Pedagogic Constanţa între anii 1969 şi 1970. A mai fost secretar ştiinţific, prodecan şi decan interimar al Facultăţii de Litere între 1991 şi 1997.
Între anii 1998 şi 2004 a fost director şi decan al Facultăţii de Arte, preşedinte şi preşedinte de onoare al Uniunii Democrate Turce din România, între anii 2001 şi 2004, dar şi director al ziarelor „Hakses” (Vocea autentică) şi „Genc Nesil” (Noua Generaţie) ale U.D.T.R., între 2001 şi 2004.
Profesorul Ibram Nuredin a fost distins şi cu numeroase premii, diplome de onoare şi plachete în semn de recunoştinţă pentru bogata sa activitate cultural-ştiinţifică, didactică şi socială.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii