#citeșteDobrogea Două corăbii sfărâmate în Portul Chiustenge. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Continuăm publicarea unor fragmente din interesantul jurnal scris de Ion Ionescu de la Brad și publicat integral în revista „Analele Dobrogei” anul 3 nr. 1, pe care o puteți lectura integral în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța.
 
După participarea la Revoluția de la 1848, agronomul Ion Ionescu de la Brad este ajutat de Ion Ghica să scape de internarea la Brusa (Bursa - Turcia), dar când a mers în vizită la revoluționarii români aflați acolo, el s-a ocupat în paralel și de studierea agriculturii din acea localitate și a publicat o broșură intitulată „Excursion agricole a Brousse” (1848). Studiul cu pricina a atras atenția autorităților turcești, care l-au numit membru în Consiliul de agricultură de la San Stefano. Este însărcinat să studieze și alte regiuni ale Imperiului Otoman și astfel, în această perioadă, cercetează și publică: „Excursion agricole dans la Dobrogea” (1850); „Thessalie telle qu’elle est et telle qu’elle peut etre” (1851); „Excursion agricole dans l’Asie Mineure” (1855); „Etude sur le domaine imperial de Hailer Tchiflar” (1856).
 
Din 1851 este numit administrator al moșiilor marelui vizir, pe care reușește să le rentabilizeze. La Pyrgetos în Tesalia se căsătorește cu fiica unui neamț și a unei grecoaice, dar aceasta l-a părăsit la scurt timp de la întoarcerea în țară.
 
„Chiustenge
Înainte de ultimul război, Chiustenge era o fortăreață construită pe țărmul Mării Negre. Portul Chiustenge e așa fel așezat, încât lasă fără adăpost corăbiile care vin aici. Mai cu seamă iarna vânturile sunt foarte periculoase; ele au sfărâmat în luna noiembrie anul trecut două corăbii încărcate în acest port și gata de plecare. Nu se încarcă la Chiustenge, pe an, decât 8-10 corăbii de grâu și orz; dar când recoltele sunt îmbelșugate, numărul lor se ridică la 25-30; acest lucru nu s-a mai întâmplat însă de 3 ani, căci în acest timp a fost foamete.
 
Chiustenge a fost un vechi oraș comercial, întemeiat de genovezi. Portul avea cheiuri construite din piatră, dar a fost atât de neîngrijit, încât s-a permis corăbiilor să arunce în mare toate resturile netrebuincioase. În chipul acesta i s-a ridicat fundul, așa că azi vasele nu se mai pot apropia de chei, nici de port (unde nu sunt în siguranță!).
 
Judecând după imensele coloane de granit, de marmură și ornamentele care formează grămezi de pietre în ruine, portul Chiustenge trebuie să fi fost foarte înfloritor altădată. El se găsește pe țărmul Mării Negre la distanța cea mai scurtă de aci la Dunăre. Această distanțăe numai de 10 ore; prin urmare orașul e chemat să joace un mare rol în comerțul Orientului cu Occidentul.
 
Chiustenge, ca și Varna, Mangalia și Cavarna, nu e adăpostită în chip natural; pentru a-i da acest adăpost ar trebui să se construiască în Mare un dig de 150 metri lungime, începând din locul unde se găsește încă temelia un ui asemenea adăpost mai vechi. Mudirul m-a asigurat că, din venitul arendelor satelor din cazaua Chiustenge, s-ar putea construi aici un port în stare să primească cel puțin 300 de corăbii. Importanța actuală a acestui port e așa de neînsemnată, încât nu se ia nici o vamă pe produsele încărcate aici”.