Istoria sportului constănţean / Fotbal (III) Rapidul a transferat de la Constanţa un jucător de Naţională

În vârstă de 86 de ani, Gogu Cojocaru este o adevărată enciclopedie sportivă. De-a lungul anilor, a strâns date, cifre şi evenimente, la multe dintre ele fiind martor sau direct implicat, şi le-a adunat în istorii ale sportului constănţean, pe discipline. Studiul său şi munca-i migăloasă s-au axat pe nouă sporturi: fotbal, hipism, karting, tenis de masă, ciclism, automobilism, bridge, motociclism şi volei. Încep cu începutul şi se opresc în jurul anilor 2000. Gogu Cojocaru a pus la dispoziţia cotidianului ZIUA de Constanţa tot materialul său documentar, astfel că, pe parcursul mai multor episoade, vă invităm să cunoaşteţi preţioase file de istorie sportivă constănţeană, aşa cum le-a pus pe hârtie, cu migală şi răbdare, fostul fotbalist în echipa de legendă a Constanţei, Locomotiva PCA, şi marcatorul primului gol al Constanţei în Divizia A. Astăzi, în episodul trei, continuăm cu prezentarea istoriei fotbalului.

În anul 1930, se produce prima etapă în organizarea fotbalului românesc. Pe plan naţional, se formează cinci ligi: Nord, Sud, Vest, Est şi Sud-Est. Pe plan local, se organizează primele campionate. Constanţa, cu echipele Victoria, Elpis, Marina şi SPM, participă în Liga de Sud-Est, alături de formaţii din Galaţi, Brăila, Ialomiţa şi Bucureşti. În întrecerea locală, se formează două serii valorice. Din prima au făcut parte: Săgeata, Tricolor, Slavia, Venus, CFR, Kiazim, Astra, EFA şi Concordia. În seria a doua au evoluat: Unirea, Prietenii Naturii, iar cu prestaţii mai puţin relevante şi de scurtă durată Flaga, Macabi, Triumf şi Romcomit.

La Săgeata au evoluat Bebe Mârşu, Costică Bratu, Mircea Barbu, Popa, Coja, Jianu, V. Neicov, Ghiojdeanu, G. Marinescu, C. Rădulescu. Tricolor i-a avut în efectiv, printre alţii, pe Sencovici, Sibiceanu, G. Dinescu, Trandabur sau E. Dumitrescu. În 1933, din formaţie a fost transferat la Rapid Bucureşti Vintilă Cossini, unul dintre cei mai valoroşi mijlocaşi ai ţării, care a jucat titular în Naţională opt ani la rând. La Slavia au jucat fraţii Cristea, Scopilidis, Cohn, Nicodim, Wili Gubita, Petrov I şi II sau Tvetkov. Venus îi avea în lot pe Michi Ene, transferat la Venus Bucureşti, unde s-a afirmat ca una dintre cele mai valoroase extreme din ţară, I. Stoian, Sandi Istrate, Mimi Atanasiu, Gogu Grigore, Odaie, Dulgăiescu, Vuta, Ghelase. La CFR au evoluat Manolache, Cota, Filip, Isar, Pascalău, Ceauşu, Constantinescu, Fl. Simionescu, N. Gheorghiu. Kiazim i-a avut ca jucători pe Airi, Iaia, Regep, Iusuf, Faic, Jubileu, Cadri, Zecheria, Edip, Risap, Osman. Majoritatea fotbaliştilor de la Astra erau de origine maghiară şi fuseseră aduşi din Transilvania. Dintre ei îi reţinem pe Somoghy şi Zoli Zelinger, reputatul antrenor de mai târziu. EFA, care s-a remarcat şi după Al Doilea Război Mondial, avea în lot jucători cunoscuţi precum Miran, Todoş, Vahe, Chircoric, Hazaroş, Babic şi alţii. La Concordia au debutat mulţi dintre jucătorii de frunte ai oraşului: Iani Filip, Nicola, Sava, I. Troancă, Neli Ispas, fraţii Marinescu, Dode, Saduc, Simionescu, sub conducerea reputaţilor oameni de fotbal E. Meinhoffer, cu calitatea de director al fabricii, şi Marinică Dumitrescu, antrenor. În seria a doua, Unirea avea formaţia: Stoica, Lungu, Tomescu, Dumitrache, Naum, Morărescu, Oprea, Luca, A. Gheorghiu. Prietenii Naturii era reprezentată mai ales de Nicu Oancea, care şi-a adus o reală contribuţie la dezvoltarea sportului portuar, după război.

Campionatul local s-a derulat mai bine de un deceniu, până la începerea celui de-al Doilea Război Mondial. A fost o întrecere de valoare, stabilă, echilibrată şi a contribuit la implementarea, dezvoltarea şi consolidarea fotbalului în spaţiul dobrogean.