Manariile proprietarilor de case nationalizate

Batrana Ana David nu are apa de sapte luni, din cauza unei datorii modice, de patru milioane de lei vechi

Se razboiesc de ani de zile. Chiriasii se lamenteaza continuu si stau cu frica in san ca se vor trezi cu tot ce-au strans o viata intreaga, unde altundeva, decat in strada. Pe de alta parte, si proprietarii au un cuvant de spus. Legea e lege pentru toti si nu lasa loc de interpretari. Insa, in realitate, lucrurile nu stau chiar asa. Deseori, proprietarii folosesc diverse tertipuri pentru a-i determina pe ai lor chiriasi sa elibereze spatiul locativ inainte de termenul limita al contractului. In spatele unui paravan al demnitatii umane se ascund povesti dureroase, rupte dintr-o viata pe care multi dintre noi incearca, in continuare, sa o nege. Ana David, in varsta de 73 de ani, este domiciliata in strada Grigore Tocilescu nr.2, din zona peninsulara a Constantei. O gasim intr-un imobil nationalizat, ducandu-si povara anilor intr-o camaruta pe care nu o poti numi, in niciun caz, casa.

Povara handicapului

In camera care foloseste drept adapost atat pentru ea, cat si pentru familia fiului sau, Mihai David, isi striga amarul. Corvoada vietii a inceput in 2004, cand a fost evacuata dintr-un alt imobil nationalizat, din strada Cristea Georgescu nr 4. Timp de patru luni a fost mascota turistilor straini, care o priveau cum isi duce veacul, alaturi de avutia de o viata, sub cerul liber. Dupa zile in sir de rugaminti, a primit un spatiu de la Regia Autonoma pentru Exploatarea Domeniului Public si Privat (RAEDPP) Constanta, in care va putea locui, conform contractului, pana in data de 01.09.2011. Atat batrana, cat si fiul sau sunt incadrati, prin lege, in randul persoanelor cu handicap de gradul II. Varstnica este nevazatoare, in timp ce Mihai David a devenit surdo-mut la varsta de un an si sapte luni, cand, spune batrana, i-a fost administrata o doza de tratament prea mare pentru un banal pojar.

Dilema apei

De sapte luni de zile nu mai este racordata la vreo sursa de apa. Se vede nevoita ca, zilnic, sa scoata din buzunar cate-un banut, pentru a plati pe fitecine sa-i aduca acasa bidoanele pline. Nu din comoditate, ci pentru ca puterile au lasat-o de multa vreme. Sustine ca a ramas fara apa din cauza unei datorii modice, de patru milioane de lei vechi. Care nici macar nu-i apartine. Batrana spune ca restanta ar fi a vecinei care, pana acum un an, a locuit la etajul superior. Ne intalnim cu presupusa debitoare, Rodica Varga, care a fost data afara, in mod abuziv, din locuinta, de proprietarul care nu a catadicsit sa-i incheie vreun contract. De la ea aflam ca actualul proprietar, Gheorghe-Aurelian Nedelcu, a dorit sa-si construiasca o mansarda la ultimul etaj al cladirii, iar prezenta ei in apartament i-ar fi incurcat planurile. "Eu mi-am achitat toate datoriile inainte de a pleca. Din suma de 100 de milioane de lei vechi, pe care Nedelcu ar fi trebuit sa mi-i dea, am mai ramas cu 75 de milioane. Cat m-am mutat de aici, din strada Tocilescu pana in Piata Ovidiu, mi-a luat vreo 15 milioane. Am stat vreo trei luni prin vecini, si acum m-am mutat intr-un apartament pentru care platesc o chirie de trei milioane de lei", explica Rodica Varga. In concluzie, ipoteza vecinei debitoare nu se aplica. Batrana Ana David nu a ramas fara apa din cauza acesteia.

Ia-l de unde nu-i

Insa declaratiile lor fac, undeva, front comun. Ambele sustin ca Aurelian Nedelcu ar fi intrerupt atat apa potabila, cat si cea calda, pentru a o forta pe batrana sa paraseasca incaperea pe care o detine, in mod legal, pana in 01.09.2011. Mai mult, Ana David afirma ca proprietarul s-a alimentat cu apa de la sursa ei, pentru a-si duce la bun sfarsit proiectul de constructie a mansardei. Pentru care, oricum, nu a primit autorizatie, iar toate lucrarile au fost sistate. "Eu nu figurez in baza de date a celor de la RAJA cu vreo datorie. Nu am de unde sa iau acesti bani, ar insemna ca doua luni nu mai am ce manca", incearca sa explice, enigma debitului, varstnica de 73 de ani. Mai mult, spune ca ar fi dispusa sa se imprumute si sa plateasca cele patru milioane de lei vechi si, in schimb, sa nu mai achite chiria pe o perioada de patru luni. Dar, desi a incercat, in repetate randuri, sa dea de proprietarul imobilului, acesta nu a fost de gasit. "Il sun in fiecare seara, dar nu-mi raspunde", a afirmat aceasta. Am vrut sa obtinem punctul de vedere al lui Gheorghe Nedelcu, dar ne-am lovit de acelasi zid al tacerii. Pe care acesta il sparge doar atunci cand mai da pe strada Grigore Tocilescu nr.2, pentru a le sugera chiriasilor sa paraseasca locuintele inainte de termen.

Fals in acte

Nu doar Ana David incearca sa scoata la iveala mismasurile proprietarului-fantoma. Familia Gutulescu, domiciliata in acelasi imobil, sustine ca Nedelcu nu ar fi proprietarul real. Tocmai de aceea, in mai 2007, acestia au luat decizia de a-l actiona in instanta, speriati de gandul ca, in 2011, isi vor vedea toata munca de-o viata aruncata in strada. "Locuim de 40 de ani in casa asta. In 2011, eu voi avea 69 de ani, iar sotul, 72. Nu vom avea unde sa mergem. Gheorghe Nedelcu nu ar acte sa dovedeasca faptul ca el este proprietarul imobilului. In toamna lui 2007, a chemat la proces martori care erau decedati din luna mai", explica Ana Gutulescu. Pentru ca ei au fost singurii pensionari din imobil care au incercat sa afle unde este adevarul, au aparut amenintarile. "I-a zis sotului meu ca o sa ajunga sa-si vanda si camasa de pe el", adauga aceasta.

Scris de: {autor}Stefania CHERMANEANU{/autor}