Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
15:16 18 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Legenda satului Başpînar, satul lui Allah

ro

16 Aug, 2014 00:00 13584 Marime text
În judeţul Constanţa există unicul sat din România în care trăiesc doar musulmani, iar legendele care însoţesc comunitatea de la Fântâna Mare (Başpînar) sunt pline de subînţeles.
 
Satul Başpînar (Fântâna Mare) se află la aproape 70 de kilometri de Constanţa. Aici timpul parca s-ar fi oprit in loc. Dacă te uiţi pe calendarul agăţat de peretele geamiei din sat, realizezi că de fapt te-ai întors în timp, cu sute de ani. Dintr-o dată, nu mai eşti în mileniul III, ci înapoi în 1433. Venind dinspre satul Independenţa, Başpînar îţi apare în faţa ochilor ca o uriaşă lingură. Istoria satului se pierde în negura timpului, însă bătrânii spun că Başpînar este mai vechi de 2.000 de ani. Cert e că satul este atestat documentar doar din secolul al XII-lea. În urma cu sute de ani, satul era sus pe deal. Şi sătenii sufereau destul de mult din cauza lipsei unei surse de apă. „Într-o zi, taurul unui sătean a venit acasă mocirlit din cap până în picioare, semn că a dat de un izvor de apă. Aşa că, stăpânul lui s-a hotărât să-l urmărească. A doua zi, s-a luat după taur şi a ajuns la izvor. După aceea, toţi sătenii au coborât în vale, să fie aproape de izvorul acesta”, povesteşte Sebatin Memet. Această cişmea, atestată documentar din anii 1800, este singura sursă de apă de băut din sat. De aici se aprovizionează cu apă, atât pentru uzul propriu, cât şi pentru gătit şi spălat, dar şi pentru adăparea animalelor din gospodărie, întreaga suflare a satului.

Bătrânii vorbesc despre Potopul lui Noe

Satul este înconjurat de coline calcaroase înalte de 30-40 de metri, aşa numitele canarale. Din loc în loc se iţeşte câte o peşteră micuţă, ca o gură ştirbă şi hâdă. Peşterile nu sunt adânci, au doar 2-4 metri în pântecul pietrei. Straturile de diferite culori care se observă pe versanţii canaralelor vorbesc despre vechimea acestora. Legendele spuse de localnici şoptesc lucruri bănuite, dar niciodată demonstrate. După ei, aici a fost Potopul lui Noe şi, într-o altă perioadă, aici s-a aflat si vechiul curs al Dunării. Au şi o zonă de verdeaţă ilogic crescută pe pereţii canaralei, căreia îi spun belciugul lui Noe şi care este verde tot timpul anului. Singura explicaţie este că, într-adevăr, aşa s-a întâmplat, cu mii de ani în urmă. Abia în anul 1996, trei cercetători americani de la Universitatea Columbia au afirmat, în urma unor studii aprofundate, că în urmă cu 7.000 de ani, în Marea Neagră a avut loc o catastrofă, soldată cu un mare potop. Conform studiilor cercetătorilor, pe atunci, nivelul mării era mai scăzut cu 110 metri decât acum. Marea Neagră era un lac intracontinental, pe care pragul Bosfor - Dardanele îl separa de apele sărate ale Mării Mediterane. Diferenţa de nivel dintre cele două era de 140 de metri. Din cauze necunoscute, pragul Bosfor - Dardanele a cedat, iar nivelul mării a început să crească treptat. Apele au înaintat către uscat cu un km/zi, timp de un an, un an şi jumătate, până au atins nivelul actual. Poate că apele mării au pătruns mai adânc în platoul continental, până pe la Fântâna Mare, iar apoi s-au retras şi s-au aşezat în actuala matcă. La fel de interesant este şi faptul că în Biblie se spune că marele potop al lui Noe a fost cauzat de ploi care au căzut fără contenire timp de 370 de zile, adică mai bine de un an.
 
Sursa: http://www.ziuaveche.ro
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii