Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:13 22 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Joi începe Postul Crăciunului Ce se face cu mâncarea rămasă după masa de Lăsatul Secului

ro

13 Nov, 2013 00:00 2281 Marime text
Pentru creştinii ortodocşi, seara de 14 noiembrie este una specială: e ultima zi în care mai pot mânca lactate şi carne. În 15 noiembrie începe Postul Crăciunului. Se spune că postul de 40 de zile, câte numărăm până la Naşterea Domnului, este unul al bucuriei şi al cercetării de sine. Acest post este unul al curăţirii trupeşti şi spirituale. Postul Crăciunului este ţinut şi în Biserica Romano-Catolică, unde este numit „Jejunum Adventus Domini" (Postul venirii Domnului), dar durează doar trei săptămâni.
 
Ziua de 14 noiembrie este menţionată în calendarul ortodox drept „Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului“. Cele 40 de zile de post ce urmează amintesc de aceeaşi perioadă petrecută de Moise pe Muntele Sinai înainte de primirea Tablelor Legii. Asemenea celor din Vechiul Testament, noi, creştinii, avem datoria de a ne pregăti, prin post şi rugăciune, pentru primirea Mântuitorului Hristos, Cel ce se naşte din Sfânta Fecioară Maria. Încă din secolele IV-V, Părinţii Bisericii amintesc de Postul Naşterii Domnului, însă cu durată diferită. Fericitul Augustin îl menţionează, iar episcopul Leon cel Mare al Romei (440-461) a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea“. Uniformizarea se va face în anul 1166, când, la Sinodul de la Constantinopol, sub preşedinţia patriarhului Luca Hrisoveghi, se va stabili ca durata Postului Naşterii Domnului să fie de 40 de zile, de la 15 noiembrie la 24 decembrie. Întrucât acest post închipuie timpul Vechiului Testament, cântările liturgice rânduite se caracterizează prin numeroase profeţii mesianice şi cuvinte despre împlinirea făgăduinţei Răscumpărătorului.
 
Tradiţii în Postul Crăciunului
 
În ziua de Lăsata secului, gospodarii de la sate mănâncă sarmale şi carne friptă, beau ţuică şi vin nou. Gospodinele trebuie să ţină cont de mai multe superstiţii: resturile de la masa de Lăsata secului se aruncă doar spre răsărit, altfel păsările se vor răzbuna şi vor ciuguli toată recolta de boabe; oalele se aşază cu gura-n jos pentru ca gospodăria să fie ferită de pagube. În plus, femeile nu au voie să coasă, nu torc şi nu ţes de Lăsata secului pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele şi de boli. Dacă dai împrumut ceva din casă, se vor înmulţi lupii şi vor coborî în sat. Femeile fac turte de mălai şi le dau de pomană pentru morţi şi vii. În unele zone, există obiceiul „bătutul pernelor": fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică. De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor. Odată cu începutul Postului Crăciunului, creştinii se adună şi repetă colinde. Cei dintâi colindători ai primului Crăciun au fost îngerii, care, potrivit Sfântului Evanghelist Luca, la Naşterea Domnului cântau: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!“.
 
 Fără ulei şi fără vin
 
Tradiţia creştină spune că în zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă bucate fără ulei şi nu se bea vin, decât dacă se prăznuieşte vreun sfânt mare, trecut în calendar cu cruce neagră. Uleiul şi vinul sunt permise marţea şi joia. Joi, 21 noiembrie (Intrarea în biserică a Maicii Domnului), duminică, 24 noiembrie, sâmbătă, 30 noiembrie (Sf. Apostol Andrei, Sf. Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei), dar şi duminică, 1 decembrie, în 3 decembrie (Sf. Cuvios Gheorghe de la Cernica), vineri, 6 decembrie (Sf. Ierarh Nicolae), joi, 12 decembrie (Sf. Spiridon al Trimitundei), duminică, 15 decembrie (Sf. Mucenic Elefterie, Sfintele Muceniţe Anita şi Suzana) vom putea mânca preparate din peşte.

Ti-a placut articolul?

Comentarii