Un constănțean dă în judecată AstraZeneca, Guvernul și Ministerul Sănătății. Dosarul a fost declinat

Un dosar înregistrat inițial pe rolul Curții de Apel Constanța pune față în față un cetățean, cele mai înalte instituții ale statului român și gigantul farmaceutic britanico-suedez AstraZeneca. Reclamantul, Florin Curte, cere socoteală autorităților și producătorului de medicamente, solicitând despăgubiri într-o acțiune ce vizează politicile de sănătate publică și managementul campaniilor sanitare din ultimii ani.

Schimbare de competență: Curtea de Apel a declinat dosarul către Tribunal

Deși acțiunea a fost introdusă inițial pe rolul Curții de Apel Constanța, parcursul procedural a suferit o modificare importantă la finalul lunii trecute. În data de 30 aprilie 2026, instanța superioară a analizat competența materială și a decis declinarea cauzei către Tribunal, unde dosarul își va urma cursul firesc pe fond.
Ulterior acestei decizii, pe data de 12 mai 2026, litigiul a fost reconfigurat din punct de vedere tehnic sub numărul unic 79/36/2026, fiind repartizat Secției I Civile a instanței, având ca obiect o „acțiune în răspundere delictuală”.

Părțile implicate în mega-proces

Florin Curte a chemat în judecată o listă extinsă de pârâți de rang înalt, încercând să atragă o răspundere solidară (comună) atât din partea sistemului public, cât și a celui privat:

• Reclamant: Curte Florin
• Pârâți:
  • Statul Român (reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice)
  • Guvernul României
  • Ministerul Sănătății
  • AstraZeneca (compania farmaceutică internațională)

Miza juridică: Ce este răspunderea civilă delictuală?

Pentru publicul larg, răspunderea civilă delictuală reprezintă obligația legală a unei persoane sau a unei instituții de a repara un prejudiciu cauzat altcuiva printr-o faptă ilicită. Pentru ca Florin Curte să câștige acest proces, avocații săi vor trebui să demonstreze în fața judecătorilor de fond existența a patru elemente obligatorii:

1. Fapta ilicită: O acțiune sau o inacțiune (omisiune) a Guvernului, Ministerului sau AstraZeneca prin care s-au încălcat normele de drept sau drepturile cetățeanului.
2. Prejudiciul: Dauna efectivă – de natură materială sau morală (medicală) – pe care reclamantul o invocă.
3. Raportul de cauzalitate: Dovada clară că prejudiciul suferit a fost provocat în mod direct de deciziile sau produsele pârâților.
4. Vinovăția: Existența unei culpe sau a unei neglijențe din partea celor chemați în judecată.

Contextul litigiului: Prezența simultană a AstraZeneca și a Ministerului Sănătății indică fără echivoc faptul că procesul vizează campaniile de vaccinare și gestionarea efectelor adverse. Demersul se aliniază unui val global de litigii în care compania AstraZeneca s-a aflat în centrul dezbaterilor privind siguranța și eficacitatea serurilor sale distribuite în perioada pandemică.

Stadiul procedurii: Se așteaptă primul termen

În acest moment, după declinarea din aprilie și reînregistrarea din mai, cauza se află în faza de fond, cea mai complexă etapă a unui proces civil. În perioada următoare vor fi îndeplinite procedurile administrative: citarea părților, comunicarea oficială a acțiunii către Guvern, Minister și reprezentanții AstraZeneca, urmând ca pârâții să depună întâmpinări.
În cadrul etapelor viitoare se vor administra probe complexe, care ar putea include expertize medicale de specialitate și documente oficiale de achiziție. O decizie finală în dosarul 79/36/2026 va putea fi atacată ulterior cu recurs, însă verdictul primei instanțe este așteptat cu mare interes, putând stabili un precedent major în raportul dintre cetățeni, companiile farma și statul român.