Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
12:49 11 02 2026 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Victorie în instanță împotriva ABADL. Un angajat a obținut anularea scăderii salariului și plata diferențelor restante

ro

11 Feb, 2026 11:09 186 Marime text
foto: Pixabay
 
Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL) a pierdut prima fază a unui proces de muncă intentat de un angajat, Ștefan Paraschiv, care a contestat diminuarea salariului său de încadrare. Dosarul, înregistrat inițial la Constanța și mutat ulterior la Tulcea, a ajuns recent pe rolul Curții de Apel Constanța, după ce instituția a declarat apel.

Conflictul a pornit de la un act adițional emis în decembrie 2024, prin care salariul angajatului fusese stabilit la suma de 7.945 lei, deși anterior (în august 2024) acesta fusese fixat la 8.165 lei.







După ce Tribunalul Constanța și-a declinat competența, judecătorii din Tulcea au analizat cazul și au decis, pe 5 decembrie 2025:
  • Anularea parțială a actului adițional nr. 29/20.12.2024.
  • Obligarea ABADL la plata diferențelor salariale dintre cele două sume (220 lei/lună), sumă ce va fi actualizată cu rata inflației la momentul plății.
  • Plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.190 lei către angajat.
Nemulțumită de sentință, conducerea ABADL a formulat apel pe 27 ianuarie 2026. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Constanța ieri, 10 februarie 2026, urmând ca instanța superioară să dea o soluție definitivă în acest litigiu de muncă.
 
 
Motivarea REJUST

 
„Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa – Secţia I Civilă la data de 26.02.2025 sub număr unic de dosar ###/118/2024, reclamantul  ######### ######, în contradictoriu cu pârâta Administraţia Bazinală de ### ######## Litoral (ABADL), prin care a solicitat anularea  parţială  a   Actului   adiţional  nr.29/20.12.2024  la CIM nr.113/13.01.2006, în ce priveşte modificarea salariului de bază (salariu de încadrare); obligarea pârâtei la plata diferenţelor dintre drepturile salariale plătite conform Actului adiţional nr.29/20.12.2024 şi drepturile salariale cuvenite reclamantului conform CIM, actualizată cu rata inflaţiei.
În fapt, reclamantul a arătat că este salariatul pârâtei conform Contractului individual de munca încheiat şi înregistrat sub nr. 113/13.01.2006, în funcţia de şef formaţie în cadrul Formaţiei #####-SGA ######, funcţie pe care o ocupa prin concurs.

Făcând aplicarea prevederilor art.XXI din Legea nr.296/2023, la data de 13.12.2024 angajatorul decide modificarea organigramei în sensul desfiinţării structurilor care funcţionau cu un număr de mai puţin de 10 funcţii de execuţie și, în consecinţă, modificarea funcţiilor deţinute de către angajaţii care deţineau funcţii de conducere ale acestor structuri desfiinţate, în funcţii de execuţie.
În acest sens, angajatorul propune reclamantului semnarea Actului adiţional nr.29/20.12.2024, având ca obiect modificarea locului de muncă, funcţiei şi salariului de bază. Reclamantul semnează actul adiţional cu obiecţiuni, în sensul că nu este de acord cu modificarea salariului.

De asemenea, reclamantul a invocat nulitatea actului adiţional nr.29/20.12.2024 în raport de dispoziţiile Codului Muncii,  art.41 alin.l. Astfel, constatând că reclamantul nu a fost de acord cu modificarea salariului, solicită a se dispune anularea actului adiţional  nr.29/20.12.2024 în ce priveşte modificarea acestui element al contractului cât şi în raport de dispoziţiile Legii nr.296/2023.
În esenţă, a apreciat nelegală şi neîntemeiată modificarea salariului operată prin Actul adiţional nr.29/20.12.2024 fără acordul salariatului, sens în care solicită a se dispune anularea parţiala a actului adiţional.


În drept, a invocat dispoziţiileart.41 alin.1, art.268 Codul muncii, art.XVIII alin.2-4 din legea nr.296/2023.
Pârâta Administraţia Bazinală de ### ########-Litoral a formulat întâmpinare  la cererea de chemare în judecată.
În fapt, a arătat pârâta în esenţă că prin apariţia dispoziţiilor Legii nr.296/2023 a fost obligată să facă o reorganizare a structurilor birouri/compartimente în sensul desfiinţării acestora şi înlocuirea funcţiilor de conducere a acestora cu funcţii de execuţie şi preluarea în cadrul structuri de serviciu.

Întrucât după desfiinţarea funcţiei de conducere a reclamantului acesta a ocupat o funcţie de execuţie în cadrul serviciului nou înfiinţat, cu atribuţii prevăzute în fişa de post de execuţie, diminuate, fără a mai avea atribuţii de conducere şi în consecinţa cu un salariu aferent funcţiei de execuţie.
Practic, la această dată reclamantul solicita plata drepturilor salariale aferente pentru o funcţie de conducere pe care nu o mai ocupă şi exercită, dar cu atribuţii de execuţie, fără a mai avea obligaţiile aferente funcţiei de conducere, reclamantul nu poate ocupa o funcţie de executie(cu atribuţii în fişa postului de execuţie) cu o salarizare aferenta unei funcţii de conducere decât cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Mai mult de atât, reclamantul a semnat fisa de post cu obligaţii şi responsabilităţi aferente funcţiei de executie.
În drept, a invocat  disp.art.205 şi următoarele din Cod proc.civilă, Legea Cadru nr. 153/2017, Legea 107/1996, OUG 107/2002, Legea 296/2023, OUG 53/2023, Legea 296/2024, OUG 168/2023.

 La termenul de judecată din data de 13.06.2025 instanţa a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Constanţa în raport de dispoziţiile art. 269 alin. 2 din Codul Muncii, având în vedere  domiciliul reclamantului.
 Deliberând cu prioritate, în condiţiile art. 248 C.proc.civ., asupra excepţiei necompetenţei teritoriale a Tribunalului Constanţa, Sectia I civila, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul a înțeles să învestească Tribunalul Constanţa, Sectia I civila, cu prezenta acțiune, prin care solicită anularea actului adiţional   nr.29/20.12.2024   la CIM nr.113/13.01.2006, întemeindu-se pe dispozițiile Codului muncii, situație în care sunt incidente dispozițiile  art.269 alin.2 din Codul Muncii, potrivit cărora cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin.1 se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.

Prin această dispoziție, legiuitorul a instituit o competenta teritoriala alternativă, iar alegerea intre mai multe instanțe deopotrivă competente îi aparține reclamantului, urmarindu-se astfel asigurarea unui acces cât mai facil a acestuia la instanța de judecată.
În cazul de faţă, reclamantul a introdus acțiunea la Tribunalul Constanţa, Sectia I civila instanța in raza teritorială a căreia nu se află nici domiciliul, nici locul său de muncă (iar problema resedintei nu s-a ridicat in dosar).

Atat  domiciliul, cât si locul său de muncă sunt în orașul #####, dupa cum rezultă din verificările efectuate de instanță la SEIP- fila 28 și din contractul individual de muncă în care este menționat locul muncii reclamantului la lit.D- activitatea se desfășoară la formația #####, SGA ######- fila 11.
Nicidecum locul muncii reclamantului nu poate fi considerat sediul angajatorului mamă, din Constanţa, cum a apreciat avocatul sau în ședință publică.
#### de acestea, apreciind că Tribunalului ###### este competent a soluționa cererea, se va admite excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Constanţa, Secția I civilă și va fi declinată competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului ######.”- se arată pe Rejust.
 
 
 
Ștefan Paraschiv- averea și interesele
 
Conform declarației de avere completată al data de 16.05.2024, Ștefan Paraschiv, șef formație la Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral - SGA Tulcea, deține un apartament situat în localitatea Macin, județul Tulcea. Imobilul are o suprafață de 30 m2 și a fost achiziționat prin contract de vânzare cumpărare în anul 1991, fiind deținut în cotă-parte de 50% de către Paraschiv Florica.
Acesta deține un autoturism marca Dacia Sandero, an de fabricație 2017, dobândit prin contract de vânzare-cumparare.

Paraschiv a declarat un cont curent (sau echivalent) deschis BRD în anul 2021. Valoarea soldului la zi este una considerabilă, respectiv 90.000 ron.

Principalele surse de venit ale familiei provin din salarii și pensii: Ștefan Paraschiv a realizat un venit anual de 51.248 ron din salariul încasat de la Administratia Bazinala de Apă Dobrogea – Litoral- SGA Tulcea, pentru activitatea de șef formație;  Paraschiv Florica (soție) a încasat o pensie anuală în valoare de 27.500 ron.

În declarația de interese completată la data de 10.05.2024, acesta a menționat calitatea de mebru în cadrul Sindicatului Apele Dobrogea Litoral.



Declarațiile de avere și interese ale lui Ștefan Paraschiv pot fi consultate integral în secțiunea Document a materialului. 



Citește și:

UPDATE- Pronunțarea a fost amînatăDosarul ABADL versus Pascom Gold SRL. Termen astăzi la Judecătoria Constanța pentru ocuparea fără drept a unei suprafețe de plajă
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii