Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:59 23 09 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

S-a motivat decizia în Dosarul Retrocedărilor din Constanţa. Aproape 200 de pagini. Radu Mazăre, cea mai mare condamnare

ro

06 Aug, 2018 11:33 3977 Marime text
Corina Cornelia Dăescu, judecător al Curţii de Apel Bucureşti, şi-a motivat decizia în Dosarul Retrocedărilor din Constanţa, cauză în care a dispus 38 de achitări şi nouă condamnări. În prezenta cauză, aproximativ 40 de inculpaţi au fost deferiţi Justiţiei în legătură cu presupusa restituire şi atribuire aparent nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.
 
Cea mai mare pedeapsă aplicată în acest dosar i-a fost dată lui Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, patru ani de închisoare cu suspendare.
 
În privinţa lui, instanţa a constatat că „legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968“. Astfel, „în temeiul art. 396, alin. 1 şi 2 Cpp, art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 2481 Cp, cu aplic. art. 41, alin. 2 Cp, şi art. 5 Cp“, judecătoarea Corina Cornelia Dăescu l-a condamnat pe „inculpatul Mazăre Radu Ştefan la pedeapsa de patru ani închisoare (punctele A, D, E din rechizitoriu)“. Instanţa i-a interzis fostului primar al Constanţei, „în baza art. 64 C.p. - 65, alin.1, lit. a şi b C.p., ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, toate pe o perioadă de doi ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri“.
 
„În baza art. 861 C.pen., dispune suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere şi stabileşte un termen de încercare de doi ani, conform dispoziţiilor art. 862 C. pen. În baza art. 863, alin. 1 C.pen., obligă inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Protecţie a victimelor şi reintegrară socială a infractorilor;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte opt zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.
 
În temeiul art. 864 Cp., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori obligaţiile care îi revin pe durata termenului de încercare“, potrivit minutei judecătoreşti.
 
Mai departe, judecătoarea Corina Cornelia Dăescu a încetat procesul penal faţă de inculpatul Radu Ştefan Mazăre, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 289, alin. 1 Cp, cu aplic. art. 41, alin. 2 Cp şi art. 5 Cp (punctele „A“, „D“ şi „E“ din rechizitoriu).
 
Corina Cornelia Dăescu a luat decizia mai sus precizată raportat la art. 16, lit. f din Codul de procedură penală. Articolul 16 prevede cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale, iar litera „f“ arată că „a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori a inculpatului persoană juridică“.
 
Mai departe, „în temeiul art. 396, alin. 1 şi 5 Cpp, rap. la art. 16, lit. b, teza a II-a Cpp“, instanţa a dispus achitarea lui Radu Ştefan Mazăre pentru „infracţiunea prevăzută de art. 323 Cp, cu aplic. art. 5 Cp“. Achitarea a fost dispusă raportat la articolul 16, lit. b, potrivit căruia „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege“.

Judecătoarea Corina Cornelia Dăescu a mai dispus următoarele condamnări:
 
Nicuşor Daniel Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa: „Încetează procesul penal faţă de inculpatul Nicuşor Daniel Constantinescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 289, alin. 1 Cp, cu aplic. art. 41, alin. 2 Cp şi art. 5 Cp (punctul E din rechizitoriu). În temeiul art. 396, alin. 1 şi 5 Cpp, rap. la art. 16, lit. b, teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul Nicuşor Daniel Constantinescu pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 Cp, cu aplic. art. 5 Cp“.
 
Constantin Racu - trei ani cu suspendare: „Încetează procesul penal faţă de inculpatul Constantin Racu sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 289, alin. 1 Cp, cu aplic. art. 41, alin. 2 Cp şi art. 5 Cp (punctele D şi E din rechizitoriu). În temeiul art. 396, alin. 1 şi 5 Cpp, rap. la art. 16, lit. b, teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul Constantin Racu pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 Cp, cu aplic. art. 5 Cp“.
 
Ramona Daniela Dospinescu - trei ani de închisoare cu suspendare: „Încetează procesul penal faţă de inculpata Ramona Daniela Dospinescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 289, alin. 1 Cp, cu aplic. art. 41, alin. 2 Cp şi art. 5 Cp (punctele A şi E din rechizitoriu). În temeiul art. 396, alin. 1 şi 5 Cpp, rap. la art. 16, lit. b, teza a II-a Cpp, achită pe inculpata Ramona Daniela Dospinescu pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 Cp, cu aplic. art. 5 Cp“.
 
Ion Marica - trei ani de închisoare cu suspendare: „Încetează procesul penal faţă de inculpatul Ion Marica sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 289, alin. 1 Cp, cu aplic. art. 41, alin. 2 Cp şi art. 5 Cp (punctul E din rechizitoriu). În temeiul art .396, alin. 1 şi 5 Cpp, rap. la art. 16, lit. b, teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul Ion Marica pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 Cp, cu aplic. art. 5 Cp“.
 
Cristian Talpău - trei ani de închisoare cu suspendare: „Încetează procesul penal faţă de inculpatul Cristian Talpău sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 289, alin.1 Cp, cu aplic. art. 41, alin. 2 Cp şi art. 5 Cp (punctul E din rechizitoriu). În temeiul art. 396, alin. 1 şi 5 Cpp, rap. la art. 16, lit. b, teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul Cristian Talpău pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 Cp, cu aplic. art. 5 Cp“.
 
Nora Alina Chircă - trei ani de închisoare cu suspendare: „Încetează procesul penal faţă de inculpata Nora Alina Chircă sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 289, alin. 1 Cp, cu aplic. art. 41, alin. 2 Cp şi art. 5 Cp (punctul E din rechizitoriu). În temeiul art. 396, alin. 1 şi 5 Cpp, rap. la art. 16, lit. b, teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul Nora Alina Chircă pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 Cp, cu aplic. art. 5 Cp“.
 
Miron Dan - achitat
 
Bogdan Ghiţulescu - achitat
 
Răsvan Mircea Tudorache - achitat
 
Paraschiva Barbu - achitată
 
Basarab Popa - constată încetat procesul penal faţă de inculpat, urmare a decesului acestuia.
 
Laura Mariana Leşe - constată încetat procesul penal faţă de inculpată, urmare a decesului acesteia.
 
Alexandru Octavian Şerbam - achitat
 
Niculae Nejloveanu - achitat
 
Mihai Sergiu Ceacîreanu - achitat
 
Bogdan Gabriel Sandu - achitat
 
Daniel Ene - achitat
 
Georgică Giurgiucanu - trei ani de închisoare cu suspendare: „În temeiul art. 396, alin. 1 şi 5 Cpp, rap. la art. 16, lit. a Cpp, achită pe inculpatul Georgică Giurgiucanu pentru infracţiunea prevăzută de art. 25, rap. art. 26 rap. la art. 246-2481 Cp, cu aplic. art. 5 Cp. În temeiul art. 396, alin. 1 şi 5 Cpp, rap. la art. 16, lit. b, teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul Georgică Giurgiucanu pentru infracţiunea prevăzută de art. 290 Cp, cu aplic. art. 5 Cp. În temeiul art. 396, alin. 1 şi 5 Cpp, rap. la art. 16, lit. b, teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul Georgică Giurgiucanu pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 Cp, cu aplic. art. 5 Cp. În temeiul art. 396, alin. 1, 6 şi 8 Cpp, rap. la art. 16, lit. f Cpp, cu aplic. art.121 - 122, lit. d Cp şi art. 124 Cp, încetează procesul penal faţă de inculpatul Georgică Giurgiucanu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 26, rap. la art. 289 Cp, cu aplic. art. 41, alin. 2 Cp (trei acte materiale), art. 31, alin. 2 Cp, rap. la art. 25 Cp, rap. la art. 26 Cp, rap. la art. 289 Cp, art. 31, alin. 2 Cp, rap. la art. 25 Cp, rap. la art. 291 Cp, art. 26, rap. la art. 289 Cp (punctul D din rechizitoriu)“.
 
Emil Dragoş Săvulescu - trei ani de închisoare cu suspendare: „În temeiul art. 396, alin. 1 şi 5 Cpp, rap. la art. 16, lit. a Cpp, achită pe inculpatul Emil Dragoş Săvulescu pentru infracţiunea prevăzută de art. 25, rap. la art. 26, rap. la art. 246-2481 Cp, cu aplic. art. 5 Cp. În temeiul art. 396, alin. 1 şi 5 Cpp, rap. la art. 16, lit. b, teza a II-a Cpp, achită pe inculpatul Emil Dragoşl Săvulescu pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 Cp, cu aplic. art. 5 Cp. În temeiul art. 396, alin. 1, 6 şi 8 Cpp, rap. la art. 16, lit. f Cpp, cu aplic. art. 121-122, lit. d Cp, şi art. 124 Cp, încetează procesul penal faţă de inculpatul Emil Dragoş Săvulescu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 26, rap. la art. 289 Cp, art. 31, alin. 2 Cp, rap. la art. 25 Cp, rap. la art. 26 Cp, rap. la art. 289 Cp, art. 31, alin. 2 Cp, rap. la art. 25 Cp, rap. la art. 291 Cp, art. 291 Cp, cu aplic. art .41, alin. 2 Cp (punctul D din rechizitoriu)“.
 
Aurel Jean Andrei - achitat + încetare procesul penal
 
Cristina Budei - achitată + încetare procesul penal
 
Viorel pană - achitat
 
Mihai Camboianu - achitat
 
Valentin Gheorghe Ionescu - achitat
 
Cristian Borcea - achitat
 
Ruxandra Luminiţa Darie - achitată
 
Elena Ştefănescu - constată încetat procesul penal faţă de inculpată, urmare a decesului acesteia.
 
Marius Puşcaşi - achitat
 
Carmen Puşcaşi - achitată
 
Andrei Sozanscki - achitat
 
Graţiela Rusu - achitată
 
Gabriela Radu - achitată
 
Claudia Cealera - achitată
 
Luminiţa Călătoru - achitată
 
Silvia Stanciu - achitată
 
Alin Dima Horaţiu - achitat

Totodată, instanţa a desfiinţat, în totalitate, următoarele înscrisuri: Punctul „A“ din rechizitoriu:
- Dispoziţia Primarului Municipiului Constanţa nr. 3694/05.11.2002; - Referatul nr. 134948/05.11.2002 întocmit de Serviciul Juridic.

În motivare, Curtea de Apel arată că în concret, „în sarcina primarului şi a membrilor Comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001, s-au reţinut următoarele infracţiuni: 1.-MRȘ (nr. Mazăre Radu Ştefan), primar şi membru în Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001, a comis faptele descrise în rechizitoriu la lit. A, B pct. 1 şi 2, C, D, E şi F, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de:
- abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută şi pedepsită de art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 2481 C.pen., cu aplic. art.41 alin.2 C.pen, constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada noiembrie 2002-aprilie 2007, împreună cu ceilalţi coautori, membrii ai Comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001 şi cu complicitatea celorlalţi inculpaţi: notari publici, notificatori, mandatari, interpuşi, cesionari de drepturi succesorale, evaluator şi funcţionari cu atribuţii juridice, de patrimoniu şi de carte funciară, a prejudiciat Statul Român, cu 32.396.672 $ şi 49.638.527 €, Municipiul Constanţa cu 28.690.275 $ şi 11.313.347 €, şi Oraşul Năvodari cu 432.000 €“.

„Activităţile desfăşurate sub aspectul elementelor constitutive ale infracţiunii sus menţionate au fost comise în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale pentru sine şi pentru alţii şi au constat în îndeplinirea, cu ştiinţă, în mod defectuos a actelor în baza cărora a dispus retrocedarea, prin încălcarea gravă a dispoziţiilor Legii nr.10/2001, în referire la legalitatea notificărilor atât cu privire la termenul legal de depunerea acestora, la competenţa de soluţionare a cererilor de restituire, cât şi cu privire la persoanele îndreptăţite la restituire şi la indisponibilizarea bunurilor restituibile în natură. Totodată, s-a reţinut că situaţiile de fapt analizate în cuprinsul rechizitoriului probează îndeplinirea defectuoasă, cu ştiinţă, a actelor de soluţionare a cererilor de restituire şi prin confirmarea, în conţinutul acestora, unor situaţii de fapt neadevărate referitoare la suprafeţele de teren revendicate, la destinaţia de utilizare a unora dintre terenurile atribuite în compensare, ca suport al subevaluării, precum şi prin încălcarea gravă şi repetată a dispoziţiilor legale care reglementează regimul juridic al bunurilor de interes naţional din domeniul public al Statului. - fals intelectual, prevăzută şi pedepsită de art. 17 lit. c din Legea nr.78/2000 rap. la art. 289 C.pen., cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen., infracţiune comisă în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada noiembrie 2002-aprilie 2007, şi în legătură directă cu infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, săvârşită în realizarea scopului urmărit prin această infracţiune“, conform motivării.

„S-a reţinut că activitatea infracţională sub aspectul elementelor constitutive ale acestei infracţiuni s-a materializat atât prin actiuni, cât şi prin omisiuni. Astfel, acţiunile ilicite au constat în atestarea, în conţinutul dispoziţiilor de retrocedare, unor fapte neadevărate privitoare la întinderea obiectului cererilor de restituire; atestarea nereală privind lipsa de teren restituibil în natură; atestarea nereală că unele terenuri - plajă şi faleză- sunt proprietatea Municipiului Constanţa deşi acestea aparţineau domeniului public al Statului Român; atestarea ca reale a unor destinaţii de utilizare false (cazul spaţiilor verzi şi al scuarurilor urbane de pe faleză) incompatibile cu scopul reparator al legii de retrocedare şi implicit a diminuării valorii fără suport real. Inacţiunile s-au concretizat în omisiunea menţionării lipsei împuternicirii pentru revendicarea averii JM, a menţiunilor privind decesul mandantei moştenitoare şi a vacanţei succesorale; omisiunea precizării suprafeţelor reale ce au fost notificate (cazurile ...), a valorii terenului notificat (cazul dg), a lipsei calităţii legale de persoane îndreptăţite la restituire a cesionarilor de drepturi succesorale, cât şi omisiunea precizării faptului că restituirea s-a solicitat de la unitatea real deţinătoare (cazul Ştefănescu). S-a constatat că faptele săvârşite de inculpatul MRȘ, se află în concurs real, astfel că s-a apreciat a fi aplicabile şi prevederile art. 33 lit. a C.pen. S-a reţinut că de inculpatul MRȘ, urmărirea penală a fost începută prin rezoluţia din 8.12.2005 (vol.90, f:15-34). Acestuia i s-au adus la cunoştinţă învinuirile, i s-a pus la dispoziţie materialul de urmărire penală administrat până în acel moment, după care a fost audiat în calitate de învinuit (vol.103, f:1-2,6-29, 30-259). După extinderea urmăririi penele şi aducerea la cunoştinţă a ordonanţei din 25.07.2007 (vol.90, f:37-128), deşi a precizat că va face declaraţii ulterior, inculpatul nu s-a prezentat, în mod nejustificat, la niciunul din cele două termene la care a fost citat pentru audieri (vol.3-5; vol.104, f:101,108,110; vol.106, f:106,107,113). Inculpatului nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală deoarece, în mod nejustificat, nu s-a prezentat la nici unul din cele trei termene la care a fost citat pentru această procedură (vol.104, f:7-9,15-16, 138; vol.106, f:260,261,263,285,290, vol.107, f:97-100,107,257, 263,265-267,269-272)“, mai arată în motivare.

tot de aici mai reiese că „toate terenurile tratate in rechizitoriului si raportul de constatare, analizate in cadrul raportului de expertiza judiciara, erau reglementate din punct de vedere urbanistic la momentul retrocedarilor“.

„La nivelul Municipiului Constanta existau reglementari urbanistice aprobate in baza HCL 635/ 25.11.1999, hotarare prin care s-a aprobat Planul Urbanistic General al intreg Municipiului Constanta. Planul Urbanistic General  este planul de amenajarea a teritoriului si dezvoltare urbanistica pe intreg teritoriul administrativ al Constantei, prin acesta s-au reglementat normele generale, atat in zona de intravilan cat si in extravilan  . In baza PUG , ulterior sau elaborat pe anumite zone Planuri Urbanistice Zonale si  Planuri Urbanistice de Detaliu . Pentru terenurile studiate in rechizitoriu, asa cum rezulta din adresele de la Primaria Constanta, Directia Urbanism, existau reglementari date fie in baza HCL 635/1999, fie in baza altor hotarari de Consiliu Local, care au tratat terenurile mai detaliat din punct de vedere urbanistic. Expertiza tehnica judiciara evaluatorie, asa cum am aratat, a vizat in principal stabilirea valorii de piata a terenurilor conform Standardelor internationale de evaluare, avandu-se in vedere categoria de valoare solicitata de Legea 10/2001 , respectiv „valoarea de piata” si procedura de evaluare stabilita de aceiasi lege a terenurile considerate prin actul de sesizare subevaluate pentru a se se stabili daca acestea au fost subevaluate, daca  s-a produs sau nu un prejudiciu domeniului public al statului sau municipiului Constanta. In Raportul de expertiya tehnica evaluatorie au fost prezentate scriptic si grafic   elementele ce au determinat diferenta intre valorile stabilite prin raportul de constatare tehnico stiintifica si cele stabilite in cadrul expertizei tehnice judiciare evaluatorii. S-au prezentat documentele avute in vedere , metodele de evaluare folosite, determinarea de piata conform Legii 10/2001 si a stabilit ca in raportul de constatare tehnico-stiintifica exista erori din folosirea in calculul a unor valori cu unitati de masura diferite, erori de calcul facute atat in metoda comparatiei prin bonitare, cat si in metoda comparatiei directe, erori de intrepretare, facute in metoda comparatiei directe“.

„Rechizitoriul se bazeaza aproape in exclusivitate pe raportul de constatare, iar vinovatia majoritatii inculpatilor este stabilita de procuror in urma unei analize pe text a tuturor actiunilor in raport de cele stabilite de raportul de constatatre, fara ca acestea sa fie coroborate cu vreo alta proba care sa dea consistenta sustinerilor. Exista mai multe situatii, asa cum am aratat si in motivarea de la cazurile de retrocedare, in care procurorul, contrar dispozitiilor codului de procedura penala, plaseaza sarcina probei catre inculpati, prezumand o situatie de fapt care este necesar a fi dovedita . O astfel de situatie o reprezinta interpretarea refuzului  inculpatilor  de a da declaratii ca o dovada a vinovatiei. Curtea apreciaza ca incheierea, in prezenta cauza, a unor acte juridice speculative-contractele de cesiune de drepturi litigioase, contracte de vanzare cumparare-, cu conotatii morale interpretabile (profitand de situatiia financiara, de sanatatea precara), dar reglementate de codul civil, nu dovedeste existentei unor fapte penale si a vinovatiei inculpatilor implicati in acest tip de activitati comerciale. Din actul de acuzare nu rezulta indeplinirea cerintelor enumerate, in conditiile in care relatiile dintre inculpati erau de prietenie, respectiv afinitate, de relationare si/sau subordonare ierarhica profesionala, nu se indica, in concret, momentul la care avut loc intelegerea infractionala si data adoptarii planului infractional, nu se descrie existenta unei structuri organizate, care actioneaza coordonat si dupa reguli bine stabilite“.

„Trimiterile facute in actul de sesizare la respectarea sau nu a atributiilor de serviciu, la  relatiile  dintre inculpati si relatiile  inculpatilor cu mediul de afaceri ar putea, teoretic, sa caracterizeze, intr-un sens sau altul, persoana inculpatilor, dar nu pot conduce automat la stabilirea vinovatiei acestora sub aspectul savarsirii infractiunii de asociere in vederea savarsirii de infractiuni. Nu exista interceptari telefonice, ambientale care sa dovedeasca la nivelul personal un alt tip de coeziune decat cea profesionala, inerenta in cazul unei institutii publice ca primaria. Existenta unor relatii de ierarhizare in cadrul unei institutii publice, a unor incalcari, uneori, a atributiilor de serviciu de catre unii functionari, nu converteste actiunile celor implicate in activitatea speciica institutiei in element material al infractiunii prev de art. 323 Cp Condamnarea inculpatilor pentru infractiunea de asociere in vederea savarsirii de infractiuni  nu se poate baza exclusiv pe existenta unor relatii intre inculpati, de serviciu sau de rudenie, prietenie, afaceri, ci acestea trebuie coroborate si cu alte mijloace de proba care sa demonstreze, fara dubiu, vinovatia acestora. Curtea, considerand ca nu-si pot intemeia solutia numai pe anumite probe selectiv alese si prezentate in actul de sesizare, intrucat codul procedura penala prevede ca probele nu au o valoare dinainte stabilita si trebuie fie examinate si apreciate in totalitate, coroborate si stabilit care sunt pertinente pentru solutionarea cauzei sub toate aspectele si pe care se poate intemeia o convingere corecta si o solutie justa, in prezenta cauza: - sub aspectul încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatilor, își găsesc aplicabilitate dispozițiile privitoare la aplicarea legii mai favorabile întrucât de la săvârșirea infracțiunii de către inculpati și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, respectiv la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal conform Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal“, potrivit motivării.

Ti-a placut articolul?

Comentarii