O pacientă a dat în judecată firma care administrează Spitalul OCH și medicul care a operat-o. Cazul se rejudecă la Tribunalul Constanța

 
O pacientă care a făcut o operație pentru cauterizarea unui hemoroid la Ovidius Clinical Hospital (OCH) în data de 18 noiembrie 2016, a dat în judecată medicul curant și societatea Ovidius Clinical Hospital SRL care administrează spitalul.
 
Procesul a fost deschis la Judecătoria Constanța în data de 20 noiembrie 2017, iar după șapte ani de termene a fost soluționat în martie 2025.
 
Reclamanta a solicitat în contradictoriu cu cei doi pârâți repararea prejudiciului material și moral rezultat din săvârșirea faptei ilicite a pârâților, în sumă de 19.140 lei cu titlu de prejudiciu material reprezentând cheltuielile materiale efectuate în perioada 19 noiembrie 2016, imediat ulterior externării din instituția pârâtă și data formulării acțiunii și suma de 45.000 euro drept prejudiciu moral.
 
La data de 27 martie a.c., Judecătoria a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în contradictoriu cu medicul și a admis-o pe cea formulată în contradictoriu cu Ovidius Clinical Hospital SRL, care trebuie să-i plătească femeii despăgubiri materiale în cuantum de 3.332,31 lei și despăguburi morale în valoare de 25.000 de euro. 
 
Dosarul s-a mutat acum la Tribunalul Constanța, în rejudecare, după apelul făcut de Uniqua Asigurări SA, introdusă în cauză ca parte chemată în garanție. Firma a fost obligată pe fond să plătească sumele amintite în paragraful anterior cu titlu de indemnizaţie de asigurare în baza poliţei de asigurare seria RC nr. 0384.940 din 16.02.2016.
 
Tribunalul Constanța încă nu a comunicat un termen de judecată, potrivit Portal Just.
 
Ce s-a întâmplat după operație?

 
„În continuare, reclamanta a arătat că a fost transferată în salon, iar întrucât avea frisoane, a fost învelită pentru a se încălzi. A adormit, iar după aproximativ o oră s-a trezit simțind dureri acute la picioare. Solicitând intervenția personalului medical, i s-a comunicat că are arsuri la picioare, iar cadrele medicale i-au aplicat un unguent, au bandajat-o și i-au spus că nu îi pot oferi informații referitoare la cauzele arsurilor, urmând ca aceste informații să fie furnizate de medicul care a realizat intervenția chirurgicală. A doua zi, cu ocazia controlului medical, pârâtul ####### ######## ###### i-a explicat că au intervenit complicații în operație și că arsurile suferite de reclamantă sunt urmarea aplicării de către personalul asistent a unei pături electrice pentru a se încălzi, recunoscând că este o culpă medicală și oferindu-se să o trateze pentru arsurile survenite fără plată suplimentară.
 
Apreciind că este mințită, reclamanta a refuzat acordarea unor îngrijiri suplimentare în cadrul unității sanitare ####### Clinical ######## și a solicitat externarea.
 
Ulterior, s-a deplasat la Spitalul Sf. ######, unde i s-a comunicat că a suferit o arsură electrică, leziunile produse la nivelul picioarelor fiind profunde și necesitând tratament medicamentos de lungă durată.
 
În continuare, reclamanta a arătat că și în prezent este suferindă, rana profundă suferită ca urmare a intervenției chirurgicale nereușite punând-o în imposibilitate de a se deplasa, de a-și relua activitățile cotidiene, producându-i o suferință continuă și un disconfort fizic extraordinar.
 

Reclamanta a precizat că a formulat, de asemenea, o plângere împotriva medicului pârât, adresată Colegiului Medicilor, precum și o plângere penală împotriva ambilor pârâți. Reclamanta a arătat în mod detaliat din ce este compus prejudiciul material suferit.”
 
Ea a mai adăugat că la o lună după intervenția chirurgicală, s-a deplasat în genunchi, până ce talpa piciorului drept i s-a vindecat. Apoi, timp de aproape o lună, a mers fără a se putea sprijini pe piciorul stâng.
 
Susținerile medicului: pacienta nu a fost încălzită cu o pătură electrică
 
„ În motivarea pe fondul cauzei, în esență, pârâtul a arătat că, în data de 18.11.2016, în cadrul Clinicii ####### Clinical ########, reclamanta, în calitate de pacientă, a fost supusă unei intervenții chirurgicale având ca obiect excizia unui nodul hemoroidal. ########### chirurgicală a fost realizată de o echipă medicală compusă din medic chirurg ####### ######## ######, medic ATI ###### ######, asistent ATI ###### #### și asistent sală ####### ######. În cursul operației, ca urmare a rahianesteziei, care a avut ca efect dilatarea canalului anal și a orificiului anal extern, s-a constatat că în loc de un nodul hemoroidal existau trei noduli hemoroidali trombozați astfel încât, în beneficiul pacientei, s-a decis intraoperator excizia tuturor celor trei noduli pentru a evita riscul recidivei.
 
Conform susținerilor pârâtului, intervenția chirurgicală a decurs fără complicații, iar ulterior pacienta a fost transportată pe secție. După aproximativ o oră, pârâtul a consultat pacienta, iar, la acel moment, aceasta din urmă nu prezenta nicio acuză, era echilibrată circulator și respirator, conștientă, iar local pansamentul era curat. Medicul pârât a părăsit unitatea spitalicească în jurul orelor 20:00.
 
A doua zi, 19.11.2016, în jurul orelor 09:00, revenind la locul de muncă, pârâtul a fost informat de către asistenta de serviciu de pe secție că în cursul nopții pacienta reclamantă a suferit dureri plantare și i-au apărut flictene la ambele picioare.
 
Pârâtul a subliniat că apariția leziunilor a fost de-a dreptul surprinzătoare întrucât în momentul în care, cu o seară în urmă, văzuse pacienta după operație, aceasta nu prezenta nicio leziune.
 
Totodată, pârâtul a subliniat că pacienta nu a fost încălzită cu pătură electrică, iar în timpul intervenției chirurgicale s-au luat toate măsurile de precauție cu ocazia utilizării electrocauterului, fapt confirmat de evoluția favorabilă postoperatorie a pacientei.
 
După discuția purtată între reclamantă și pârât în legătură cu cele întâmplate, pârâtul i-a recomandat reclamantei să rămână internată în clinică, unde putea beneficia de tratament de specialitate, atât chirurgical, cât și al medicului plastician, însă reclamanta a refuzat categoric și a solicitat să fie externată, fiind externată pe propria răspundere.
 
La controlul efectuat la aproximativ două săptămâni de la intervenția chirurgicală, s-a constatat o evoluție favorabilă a operației pentru hemoroizi. ## această ocazie, pârâtul a dorit să examineze pacienta și în privința arsurilor, dar pacienta a refuzat vehement. Pârâtul și-a exprimat părerea de rău față de acest incident nedorit, nedatorat vreunei culpe medicale a sa și și-a reafirmat disponibilitatea de a trata pacienta gratuit în cadrul clinicii pârâte, dar reclamanta a refuzat.
 
În concluzie, pârâtul menționează că nu se face vinovat de fapta ilicită care îi este imputată.”
 
Ce a susținut firma care administrează spitalul
 
„În motivarea pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că intervenția chirurgicală la care a fost supusă reclamanta în data de 18.11.2016 a fost realizată în acord cu procedurile medicale standard, fiind respectate în întregime protocoalele medicale în vigoare pentru afecțiunea de care suferea pacienta.
 
Ca urmare a faptului că, postoperator, pacienta acuza senzația de frig, personalul medical de serviciu la acel moment a procedat conform protocoalelor interne pentru astfel de situații, respectiv a ridicat temperatura sistemului de climatizare la 28 grade ####### și a acoperit pacienta cu o pilotă suplimentară. Dat fiind că și după luarea acestor măsuri pacienta a continuat să aibă aceeași senzație de frig, personalul medical a procedat conform ghidului de bune practici medicale, aplicându-i pacientei la extremități o buiotă cu apă caldă, învelită într-un material textil.
 
Întrucât pacienta, aflându-se încă parțial sub efectul anesteziei, și-a mișcat picioarele, buiota cu apă caldă a fost dezvelită de materialul textil și astfel s-a realizat contactul direct dintre buiotă și tegumentul plantar al pacientei. Expunerea tegumentului plantar la contactul cu buiota cu apă caldă a durat aproximativ 10 minute, cu consecința apariției unor zone limitate de arsură de grad I și de grad II la nivelul tegumentului plantar. Personalul medical a luat măsuri în vederea remedierii situației.
 
În continuare, pârâtul a arătat că în dimineața următoare, pacienta, în contradicție cu recomandările medicului curant, a părăsit instituția spitalicească, refuzând să respecte indicațiile primite.”
 
Ovidius Clinical Hospital SRL a chemat în garanție firma de asigurare
 
„În motivare, în esenţă, pârâtul a arătat că între S.C. ##### ######### S.A. şi S.C. ####### ######## ######## S.R.L. a fost încheiat un contract de asigurare pentru răspunderea civilă profesională a medicilor, farmaciştilor şi a altor persoane din domeniul asistenţei medicale astfel încât, având în vedere că obiectul prezentei cauze este reprezentat de o acuzaţie de malpraxis, sunt întrunite condiţiile legale pentru ca societatea de asigurări să fie introdusă în cauză în calitate de pârât.”
 
Uniqua Asigurări SA a arătat că nu există dovezi cu privire la existența unei fapte ilicite în sarcina medicului curant. În legătură cu cererea de chemare în garanție, „s-a solicitat ca instanţa să aibă în vedere situaţiile expres şi limitativ prevăzute în contractul de asigurare, ca fiind riscuri preluate în asigurare, fiind indicat în mod special art. 3 din Condiţiile Generale COD 870/03.2002. De asemenea, s-a precizat că, potrivit clauzelor contractuale, daunele morale sunt acoperite în sublimita de 100.000 ####.”
 
Redăm mai jos concluziile Judecătoriei Constanța:
 
Medicul nu ar fi săvârșit o faptă ilicită
 
„(...) instanța reține că prin mijloacele de probă administrate nu s-a făcut dovada săvârșirii unei fapte ilicite de către pârâtul ####### ######## ###### astfel încât nu sunt îndeplinite toate condițiile răspunderii civile delictuale ale acestuia.
 
Astfel, reclamanta pretinde că leziunile de arsură suferite la nivel plantar, la ambele picioare, în data de 18.11.2016, s-au produs ca urmare a unei erori profesionale a pârâtului, săvârșite în timpul intervenției chirurgicale pentru excizia unui pachet hemoroidal care a fost efectuată în cadrul unității medicale ####### Clinical ########, prin utilizarea necorespunzătoare a electrocauterului care a condus la producerea unor arsuri electrice.
 
## toate acestea, potrivit declarației sale date în fața organelor de cercetare penală, reclamanta nu a fost conștientă în timpul intervenției chirurgicale pentru excizia pachetului hemoroidal astfel încât nu a putut constata prin propriile simțuri utilizarea improprie a electrocauterului de către pârât care să fi condus la producerea arsurilor suferite.
 
Totodată, reclamanta nu indică motivele științifice pentru care apreciază că arsurile suferite sunt de natură electrică și nici nu indică în mod concret modul în care apreciază că s-au produs acestea.
 
Singurul aspect invocat de reclamantă sunt susținerile medicului primar în specialitatea chirurgie plastică ce i-a oferit îngrijiri medicale în Spitalul Clinic ######## de Urgență ######, dr. ### ##########, potrivit căruia arsurile suferite de reclamantă ar fi de natură electrică, deși nu se indică în concret vreun act medical în care să se fi consemnat aceste susțineri.
 
Totodată, prin Decizia nr. ###/2021, adoptată de ####### Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din #######, comisia a constata că nu au existat abateri de la normele de etică profesională, de deontologie medicală şi de la regulile de bună practică profesională, care să impună sancţionarea medicului curant ####### ######## ######.
 
Din declarațiile martorilor care se aflau în sala de operație alături de pârât în data de 18.11.2016, anume Dr. ###### ###### #####, asistent ###### ####### ###### și asistent #### ###### nu reiese săvârșirea vreunei fapte ilicite de către pârât în timpul intervenției chirurgicale, de natură să îi producă reclamantei arsuri.
 
Pentru toate aceste motive, instanța reține că nu s-a făcut dovada săvârșirii unei fapte ilicite de către pârâtul ####### ######## ###### în exercitarea actului medical din data de 18.11.2016 astfel încât nu se impune analiza și a celorlalte condiții de antrenare a răspunderii civile delictuale.”
 
O asistentă și o infirmieră ar fi responsabile pentru arsurile suferite de reclamantă
 
Instanța a constatat că sunt îndeplinite toate condițiile răspunderii civile delictuale a Ovidius Clinical Hospital SRL pentru fapta prepușilor ######## ######## şi ##### ######.
 
„Fapta ilicită săvârșită de asistenta medicală ######## ######## constă în aceea că i-a dat ordin infirmierei ##### ###### să umple o sticlă cu apă fierbinte și să o pună la picioarele pacientei reclamante ####### #######, învelită într-un prosop, deși această tehnică de încălzire nu a fost dovedită ca fiind admisă de reglementările medicale și, consecutiv acestui ordin, nu a supravegheat pacienta pentru a preveni contactul direct al pielii pacientei cu sticla fierbinte.
 
Fapta ilicită săvârșită de infirmiera ##### ###### constă în amplasarea unei sticle umplute cu apă fierbinte, învelită în două prosoape, la picioarele pacientei reclamante ####### #######, deși această tehnică de încălzire nu a fost dovedită ca fiind admisă de reglementările medicale și prezenta riscul cauzării unor arsuri prin dezvelirea sticlei și contactul prelungit al sticlei fierbinți cu pielea reclamantei, aflate încă sub efectele anesteziei, precum și lipsa de supraveghere a pacientei pentru a preveni contactul direct al pielii pacientei cu sticla fierbinte.
 
Astfel, deși declarațiile date de asistenta medicală și de infirmieră în fața organelor de cercetare penală nu sunt întru totul convergente, se desprinde concluzia, pe baza și a declarației date de reclamantă în fața organelor de cercetare penală (referitoare la sticla de apă observată la picioarele sale), că, ulterior finalizării intervenției chirurgicale, cele două cadre medicale, observând că reclamanta are frisoane, i-au aplicat acesteia la picioare o sticlă de plastic (pet), umplută cu apă fierbinte, învelită în două prosoape, pentru a o încălzi.
 
Totodată, deși asistenta medicală ######## ######## a pretins că i-a solicitat infirmierei ##### ###### să o încălzească pe reclamantă cu ajutorul unei buiote, instanța observă că, pe de-o parte, însăși asistenta medicală arată, în declarația dată în fața organelor de cercetare penală, că, după ce i-a dat ordinul infirmierei, a văzut-o pe aceasta din urmă umplând o sticlă de ####-#### cu apă de la robinet și, cu toate acestea, nu a oprit-o, iar, pe de altă parte, infirmiera declară că unitatea medicală ####### Clinical ######## nu era dotată cu buiote, cel puțin pe secția de chirurgie în care a fost internată reclamanta, iar pârâtul nu a făcut dovada contrară, deși sarcina probei îi revenea. Prin urmare, instanța concluzionează, luând în considerare și declarația dată de reclamantă în fața organelor de cercetare penală, că cele două cadre medicale au utilizat o sticlă de plastic, iar nu o buiotă pentru a o încălzi pe reclamantă.”
 
Ce s-a reținut cu privire la cererea de chemare în garanție a firmei de asigurări
 
„(...) în vederea admiterii cererii de chemare în garanție a asigurătorului formulată de asiguratul furnizor de servicii medicale este necesară îndeplinirea următoarelor condiții: - existența unui contract de asigurare pentru răspundere civilă profesională încheiat în condițiile legii; - producerea riscului asigurat în perioada de valabilitate a contractului, anume, în această perioadă să se nască, în condițiile legii, obligația furnizorului de servicii medicale de a repara prejudiciul cauzat unor terțe persoane și - respectarea limitelor și condițiilor cuprinse în contractul de asigurare.
 
Din examinarea mijloacelor de probă existente la dosar reiese că toate cele trei condiții sunt îndeplinite în prezenta cauză.
 
Astfel, în primul rând, între S.C. ####### ######## ######## S.R.L., în calitate de asigurat, și S.C. ##### ######### S.A., în calitate de asigurător, s-a încheiat ###### de asigurare de răspundere civilă a furnizorului de servicii medicale ##### ## ### ####.940 din 16.02.2016, având o perioadă de valabilitate cuprinsă între 17.02.2016 și 16.02.2017.
 
În al doilea rând, riscul asigurat s-a produs în timpul valabilității poliței de asigurare, respectiv la data de 18.11.2016, dată la care s-a produs prejudiciul reclamantei și, în mod corelativ, s-a născut obligația pârâtului de a-l repara.
 
În al treilea rând, în privința cerinței de respectare a limitelor și a condițiilor cuprinse în contractul de asigurare, din conținutul poliței rezultă că relația contractuală dintre părți este reglementată de următoarele acte: Condiții generale de Asigurare, Cererea chestionar și Condiții specifice/speciale privind asigurarea de răspundere civilă a furnizorului de servicii medicale.
 
## toate acestea, la dosarul cauzei a fost depusă numai polița de asigurare de răspundere civilă astfel încât numai aceasta va fi analizată de instanță.
 
Din conținutul poliței reiese că asigurătorul se obligă să ofere asiguratului o indemnizație de asigurare de până la 250.000 #### (limită globală), respectiv până la 100.000 #### (pe eveniment), pentru acoperirea răspunderii civile a furnizorului de servicii medicale pentru prejudiciile cauzate terților.
 
De asemenea, părțile au prevăzut că asiguratul beneficiază de a indemnizație de până la 100.000 #### pentru acoperirea prejudiciilor morale.
 
Analizând toate aceste condiții contractuale și ținând cont de valoarea despăgubirilor materiale și morale ce urmează a fi acordate reclamantei, instanța constată că pârâtul este îndreptățit să beneficieze de o indemnizație de despăgubire în cuantum de 3.332,31 lei și 25.000 euro, la cursul BNR euro-leu de la data plății.”

Precizăm că am transmis o solicitare către conducerea spitalului OCH pentru obținerea unui punct de vedere asupra speței, pe care îl vom publica după ce ni se va oferi.
 
Despre Ovidius Clinical Hospital SRL
 
Conform termene.ro, firma are sediul social în Ovidiu, județul Constanța, funcționează din 2012 și are ca activitate „activități de asistență spitalicească”.
 
Asociații firmei sunt Ciufu Carmen Aida, Ciufu Nicolae, Boșoteanu Cătălin Adrian, Stamule Paris, Mociu Stelian-Ilie și Azis Olgun. Administratorii sunt Ciufu Nicolae și Dan Valentin-Iulian.
 
Ovidius Clinical Hospital SRL au avut în anul 2024 o cifră de afaceri de peste 160 de milioane lei, un profit de peste 15,5 milioane lei și 417 angajați.
 
Despre Uniqua Asigurări SA
 
Conform termene.ro, societatea are sediul social în București, a fost fondată în anul 2020, iar obiectul de activitate este „alte activități de asigurări (exceptând asigurările de viață)”.
 
Acționarii sunt Uniqua Osterreich Versicherungen AG și Uniqa Insurance Group AG.
 
Membri în directorat sunt: Bernic Alina-Ramona, Cazacu Paul Corneliu lu Vlăsie Andreea Elizabeta.
 
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI: 

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
De asemenea, pentru documentarea acestui articol s-au folosit informații și de pe platforma termene.ro.
 
Citește și:
Cazul unui medic anestezist acuzat de moartea unei paciente, a fost soluționat de Curtea de Apel Constanța! Au fost dictate daune morale de 80.000 de euro