„Nu există un război ECRIS” Judecătorul Liliana Cătălina Alexe aduce clarificări cruciale în litigiul cu CSM și conducerea Curții de Apel București

Judecătorul Liliana Cătălina Alexe, magistrat în cadrul Curții de Apel București, a transmis o declarație amplă menită să clarifice parcursul său profesional și natura litigiilor aflate pe rolul instanțelor din țară.
 
Precizările vin în contextul în care sistemul judiciar este marcat de o controversă privind „disciplina digitală” și ca răspuns la materialul publicat de ZIUA de Constanța – UPDATE „Războiul ECRIS” în justiție se împarte între ÎCCJ și Tribunalul Constanța! Duelul juridic dintre magistrații Liliana Cătălina Alexe și Cristina Ardeleanu 
 
 Judecătoarea Alexe a contestat sancțiunea „avertismentului” primită de la CSM în noiembrie 2025, deschizând totodată un front juridic la Tribunalul Constanța (Dosar 1794/118/2026) pentru anularea actelor administrative care au stat la baza cercetării disciplinare.
 

Contextul: Independență funcțională vs. Rigoare administrativă

 
Disputa a cristalizat în jurul utilizării sistemului informatic ECRIS. Inspecția Judiciară a reținut că magistratul ar fi utilizat datele de acces ale grefierului pentru a închide hotărâri, încălcând dispoziții administrative. În replică, judecătoarea a susținut constant nevoia unui control direct al magistratului asupra dosarului electronic.
 
Deși Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins recent, pe 30 martie 2026, recursul magistratului împotriva sancțiunii, bătălia juridică continuă la Constanța, unde se analizează legalitatea notificărilor primite prin WhatsApp, calificate de CSM drept „dispoziții administrative”.

 

Declarația integrală a judecătorului Liliana Cătălina Alexe

 
Pentru a asigura dreptul publicului la o informare corectă și completă, redăm în totalitate precizările transmise de magistrat:

„Eu sunt Liliana Cătălina Alexe, judecător al Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, din 01.07.2018.
Prin această declarație urmăresc să îndrept inadvertențele strecurate în articolul dumneavoastră "Războiul ECRIS" în justiție se împarte între ICCJ și Tribunalul Constanța! Duelul juridic dintre magistrații Liliana Cătălina Alexe și Cristina Ardeleanu" apărut în data de 30 martie 2026, ora 17.00, în ediția online a ziarului "Ziua de Constanța".

Am luat în considerare să formulez răspunsul pentru dimensiunea publică a litigiului.

Am apreciat că nu este suficient UPDATE-ul realizat de dumneavoastră in data de 31 martie 2026 (miercuri), când au fost inserate în materialul inițial din 30 martie 2026 precizările mele transmise (în cursul nopții de marți) pe adresa de e-mail a redacției ziarului în referință la parcursul meu profesional și obiectul litigiului de la instanța Tribunalului Constanța, mulțumindu-vă, totodată, că au fost inserate, de îndată, în articol.
Însă, dragii mei, dreptul la informare corectă nu a fost acoperit, drept urmare, cu rezerva rezultată din statutul de magistrat dublat de acela de reclamant în dosarul nr. 1794/118/2026, mă voi strădui să formulez precizări, fiind imperios necesar restabilirea unei succesiuni corecte a datelor publice, și nu a datelor de speță.

În primul rând, mi-ați stabilit, fără să mă întrebați, un traseu profesional greșit.

Am funcționat DOAR 7 luni în Curtea de Apel Constanța, ceea ce este un timp extrem de mic intr-o carieră de judecător de 20 ani și 4 luni. Am fost, sunt și voi fi mereu judecător al instanțelor bucureștene, respectiv Tribunalul București, în care am funcționat 5 ani în Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal, în perioada 15 iunie 2013 - 30 iunie 2018.

Ulterior, am promovat la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal (Secția Veche), începând cu data de 01 iulie 2018, unde sunt și în prezent.

Prin urmare, sunt de 8 ani în Curtea de Apel București, instanța pe care o iubesc din toată inima mea. Am avut un tranzit scurt prin Curtea de Apel Constanța, în perioada 01.12.2018 - 14.07.2019, ușor peste 6 luni. În data de 15 iulie 2019 am revenit în Curtea de Apel București. Și aici am rămas.

Contextul prezentat de ziar potrivit cu care "conflictul își are rădăcinile în mutarea mea între Curțile de Apel Constanța și București" este profund greșit. La fel de greșit ca și concluzia că am venit dintr-o instanță cu o altă dinamică, sugerând că aceasta ar fi Curtea de Apel Constanța. Un NU hotărât.

Înainte de a ajunge în Curtea de Apel București, am venit din Tribunalul București. Deși cred că vă era cunoscut acest fapt, din datele publice despre mine, nu menționați defel instanța Tribunalului București, provocând artificial un conflict legat de Constanța. Cei 13 ani de când funcționez în instanțele din București determină afirmația cu putere: Sunt judecător al Bucureștiului.

Mai departe, am venit din regulile administrative ale Tribunalului București, unde colegii mei au dreptul de a-și publica și închide în sistemul informatic ECRIS al instanței hotărârile judecătorești și încheierile în care sunt redactori, deci, redactate personal. Deci, eu vin din dinamica Tribunalului București, nu a regulilor instanței de la Constanța.

În acest punct, precizez, în clar, că instanța Tribunalului Constanța a fost aleasă în temeiul art. 127 alin. 1 Cod procedură civilă. Având calitate de judecător reclamant, am sesizat, potrivit textului de procedură civilă mai sus evocat, instanța Tribunalului Constanța aflată în circumscripția Curtii de Apel Constanța, curte ce este învecinată cu Curtea de Apel București, unde eu îmi desfășor activitatea. Dispoziția art. 127 alin. 1 CPC are caracter imperativ în chestiunea competenței pentru o cerere de chemare în judecată formulată de un judecător - reclamant. Deci, obligație legală, nimic strategic în alegerea Tribunalului Constanța, cum ați încercat să sugerați în materialul de presă din 30 martie 2026.

În al doilea rând, NU EXISTĂ nici un război ECRIS (deci, juridic) între mine și d-na judecător Cristina Ardeleanu, fost președinte al Secției a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, la data comunicării unei informări de tip notificare WhatsApp. Ținând seama de nevoia de informare a cititorilor ziarului dumneavoastră și în date ce au deja caracter public (Consiliul Superior al Magistraturii publicând, pentru prima dată, în 24 martie 2026, pe seit-ul Consiluluiui, un comunicat de presă, redând în parte, fragmente din hotărârea mea de sancționare) precizez și următoarele:

• nu există vreun război cu d-na judecător Cristina Ardeleanu. Mai mult, am lucrat cu d-na judecător Ardeleanu în secția de contencios administrativ a Tribunalului București, ulterior în Curtea de Apel București, în condiții de colegialitate profesională. Vă solicit să nu creați un conflict artificial, așa de dragul de a fi.

D-na judecător Cristina Ardeleanu este doar intermediar al unui mesaj WhatsApp, pe care l-a scris în grupul WhatsApp al judecătorilor Secției a VIII-a CAF, ca fiind provenit din palierul de conducere al Curții de Apel București. Acest mesaj WhatsApp a fost considerat ulterior "dispoziția administrativă încalcată" de către Secția disciplinară a CSM, însă doar în majoritate, adică de către 5 judecători. Obiectul litigiului înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța nu este chiar "anularea unei dispoziții aministrative", ci anularea unui mesaj/ notificare WhatsApp, apreciind că o astfel de calificare este profund periculoasă pentru întregul regim al unui act administrativ așa cum îl cunoaștem cu toții. Nu este vorba de nicio strategie juridică, ci de exercitarea mijloacelor mele de apărare. Amintesc sumar, că în procesul disciplinar în recurs desfășurat în fața ICCJ - completul de 5 judecători, am invocat, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, excepția de nelegalitate a aceluiași mesaj WhatsApp calificat a avea regim administrativ. Intrucât excepția a fost respinsă de ICCJ în recurs, fapt pe care l-am luat în considerare anterior, am solicitat instanței de contencios de fond din Constanța controlul deplin asupra notificării WhatsApp, promovând acțiune în anularea mesajului WhatsApp. Ați vorbit în materialul de presă și de "anticiparea unui cereri de suspendare a cauzei la ICCJ până la soluționarea litigiului de la malul mării". Da, a fost formulată și o astfel de cerere întemeiată pe dispozițiile art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, cererea de suspendare fiind respinsă de ICCJ în ședința din 30 martie 2026, în sala de judecată. "Frontul de la Constanța", pe care îl evocați, este construit pe dispozițiile art. 127 alin. 1 Cod procedură civilă și tot la fel de bine putea fi orice instanță învecinată Curții de Apel București, cum ne obligă actul normativ al Codului.

Vă mai pot spune că procesul meu disciplinar la ICCJ a durat aproape 5 ore, de la ora 9.30 după orele 14, fiind poate, sub aspectul dezbaterilor, unul din cele mai lungi procese disciplinare.

Altfel, eu scriu si poezie, multe poezii fiind găzduite minunat de Juridice.ro, mulțumindu-le și pe această cale. Poezia "Sunt oameni " din care extrageți sintagma "oameni care-ți dau sentință" este o poezie de dragoste, în totalitate; se referă la oamenii cu care ne intersectăm pașii în viața privată, personală Nicio legătură cu instanța. Vă invit, cu grație, să citiți toate poeziile mele; eu scriu pentru oameni.

În referință la afirmația că "încerc să demonstrez că rădăcina sancțiunii este putredă" , arăt în clar că voi respecta mereu deciziile administrative luate de pe palierul conducerii și al organelor Curții mele de Apel. De altfel, am respectat și notificarea care ni s-a transmis în 09.01.2024, prin WhatsApp; mi-am închis propriile mele încheieri și hotărâri în care eram redactor doar în 2 luni: în august 2024 și decembrie 2024. Atât. Precizez și faptul că mi-am finalizat deja studiile doctorale.

În referință la viziunea (mea) asupra digitalizării , în care evocați o analiză publicată pe Juridice.ro, iarăși procedați greșit. Articolul din Juridice.ro, cu protecția GDPR, a preluat articolul meu ce a avut cu totul alt subiect.

S-a numit "Digitalizarea- mijloacele de comunicare a actelor de procedură- între tradiție și modernitate. Videoconferință ori sala de judecată- diluarea noțiunilor sau adaptarea la un nou concept?". Articolul a fost susținut în Conferința internațională a doctoranzilor în drept, Ediția a 14-a, desfășurată la Timișoara în data de 24 iunie 2022, organizată de Universitatea de Drept din Timișoara - Facultatea de Drept și Centrul European de Studii și Cercetări Juridice, tema Conferinței din 2022 fiind "Conformitatea, conformarea și conformismul în drept/ Conformity, compliance and conformism in law". Articolul meu a fost publicat în volumul Conferinței apărut la Editura Universul Juridic, București, 2022. Vă rog să comparați acest articol din sursa oficială, primară, cu materialul din Juridice.ro și veți observa că v-ați îndepărtat de obiectul așa-zisei fapte disciplinare.
Mă opresc aici cu precizările din acest răspuns, căci răspunzându-vă dumneavoastră aproape motivam o hotărârea a mea.

Pentru orice neclarități pot fi contactată de redacție și voi da lămuriri de îndată. Altfel, pentru date mai multe, în limita rezervelor profesionale, puteți lua legătura cu doamna mea avocat Georgiana Trandafir, care ar putea să vă ajute, în înțelegere, și cu alte informații ce pot satisface nevoia de informare publică.

Prin urmare, nu există vreun duel juridic între mine și d-na judecător Cristina Ardeleanu”

 

Concluzii: O luptă pentru principii și rigoare profesională

 
Răspunsul judecătorului Alexe subliniază o distincție clară între statutul administrativ și cel profesional. Prin demontarea ideii de „conflict personal” cu judecătorul Cristina Ardeleanu (promovată între timp la ÎCCJ), Liliana Cătălina Alexe mută accentul pe legalitatea noilor forme de comunicare administrativă și pe dreptul magistratului de a-și exercita atribuțiile fără constrângeri tehnice birocratice.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.