UPDATE „Războiul ECRIS” în justiție se împarte între ÎCCJ și Tribunalul Constanța! Duelul juridic dintre magistrații Liliana Cătălina Alexe și Cristina Ardeleanu

O controversă juridică de amploare marchează sistemul judiciar: un judecător detașat de la Constanța la București contestă regulile de „disciplină digitală” impuse de conducerea Capitalei. O succesiune complexă de evenimente desfășurate între 2023 și 2026 pune sub lupă o dilemă fundamentală: limitele autorității administrative a conducerii instanțelor în raport cu independența funcțională a judecătorului în era digitală.
 
Dosarul-cheie de la Tribunalul Constanța (Dosar 1794/118/2026)
 
Conflictul, care a început la București, s-a mutat recent la Constanța prin înregistrarea unui dosar de anulare a actului administrativ. Reclamanta, judecătoarea Liliana Cătălina Alexe (Duțu), a deschis acest nou front juridic vizând direct actele administrative și rapoartele de serviciu emise în perioada în care activa la Curtea de Apel București (CAB) sub conducerea administrativă a judecătoarei Cristina Ardeleanu. În această cauză, sunt contestate regulile de „disciplină digitală” privind accesul în sistemul ECRIS, stabilite la nivelul Secției a VIII-a de către conducerea instanței.
 
Acest proces-satelit (sau litigiu conex) are rolul de a verifica legalitatea actelor care au stat la baza sancțiunii, funcționând ca o veritabilă excepție de nelegalitate mutată pe rolul unei alte instanțe.
 

Termen decisiv la Înalta Curte (Dosar 2433/1/2025)
 
Această mutare de ultimă oră vine chiar înaintea unei dezlegări cruciale așteptate la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde dosarul de recurs împotriva sancțiunii disciplinare are termen fixat pentru data de 30 martie 2026.
 



Miza este anularea unei sancțiuni care a împărțit Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în două, existând o opinie separată pentru achitare susținută de trei membri ai Secției pentru judecători.

UPDATE

Potrivit datelor oficiale, publicate pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 30.03.2026, Completul Civil 1 - NCPC - 2025 a respins recursul.

MINUTA

Respinge cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formulată de recurenta Alexe Liliana Cătălina. Respinge excepţia de nelegalitate formulată de recurenta Alexe Liliana Cătălina. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Alexe Liliana Cătălina împotriva încheierii de şedinţă din 5 noiembrie 2025 şi a Hotărârii nr. 8J din 18 noiembrie 2025 pronunţate de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 5/J/2025. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 martie 2026.

Miza: Independența vs. Disciplina Administrativă

 
Disputa vizează limitele accesului magistratului în sistemul informatic ECRIS și legalitatea ordinelor care interzic judecătorilor operarea directă în platformă. În timp ce judecătoarea Alexe invocă necesitatea unui control neîngrădit asupra dosarului electronic, conducerea CAB a argumentat că aceste atribuții aparțin exclusiv grefierilor, conform regulamentelor în vigoare. Procesul vizează direct o proaspătă judecătoare a Înaltei Curți, Cristina Ardeleanu, a cărei experiență managerială de peste 17 ani și conduită remarcabilă au fost anterior evidențiate de CSM.
 
Contextul: O coliziune între viziuni profesionale
 
Conflictul își are rădăcinile în mutarea judecătoarei Liliana Cătălina Alexe (Duțu) de la Secția de Contencios a Curții de Apel Constanța la Secția a VIII-a de Contencios a Curții de Apel București (CAB). Venind dintr-o instanță cu o altă dinamică, judecătoarea Alexe s-a lovit de regulile administrative stricte ale CAB, în special cele privind sistemul ECRIS.
 
Aceasta a activat în cadrul Secției a VIII-a, condusă la acea vreme de judecător Cristina Ardeleanu, în calitate de președinte delegat.
 
Conflictul a cristalizat în jurul utilizării sistemului informatic ECRIS. În timp ce regulamentele administrative impuneau ca anumite operațiuni tehnice să fie apanajul exclusiv al grefierilor, judecătoarea Alexe a susținut public, inclusiv prin materiale pe Juridice.ro, că magistratul trebuie să aibă un control direct și neîngrădit asupra dosarului electronic.
 
Sancțiunea Disciplinară: Avertismentul care a divizat CSM
 
La data de 18 noiembrie 2025, Secția pentru judecători a CSM a dispus aplicarea sancțiunii „avertisment” față de doamna judecător Liliana Cătălina Alexe.
 
Temeiul Legal: Abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. l) din Legea nr. 303/2022, privind nerespectarea dispozițiilor administrative ale conducătorului instanței.
 
Fapta Reținută: Inspecția Judiciară a acuzat magistratul că a închis hotărâri și încheieri în ECRIS utilizând datele de acces ale grefierului de ședință.
 
Alexe susține că judecătorul trebuie să aibă control total asupra actului său, nu să fie subordonat tehnic grefierului.
 
Opinia Separată: Decizia nu a fost unanimă; trei membri ai Consiliului (Ramona Milu, Laura Radu și Narcis Erculescu) au votat pentru achitarea magistratului, considerând acțiunea neîntemeiată.
 
Dosarul de la ÎCCJ: Recursul împotriva deciziei CSM
 
Piesa centrală a acestui puzzle juridic este dosarul aflat în prezent pe rolul Completului de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).
 
Obiectul Cauzei: Recursul declarat de Liliana Cătălina Alexe (în calitate de reclamantă/recurentă) împotriva sancțiunii primite.
 
Miza: Judecătoarea Alexe are calitatea de reclamantă (recurentă) și solicită instanței supreme anularea sancțiunii. Ea invocă faptul că nerespectarea ordinului administrativ (privind interdicția de a folosi datele grefierului în ECRIS) a fost justificată de necesitatea exercitării atribuțiilor de judecător.
 
Opinia separată: Un argument forte în acest dosar este faptul că sancțiunea la CSM nu a fost unanimă; trei membri ai Consiliului au votat pentru achitarea magistratului, considerând acuzațiile neîntemeiate.
 
Conflictul Ierarhic: La termenul de judecată fixat pentru 30 martie 2026, instanța supremă va trebui să analizeze argumentele recurentei în contextul în care pârâta din dosarul „satelit”, Cristina Ardeleanu, activează acum în cadrul aceleiași instituții (ICCJ).
 
Profilul Profesional: magistrat Liliana Cătălina Alexe
 
Reamintim faptul că judecătoarea Liliana Cătălina Alexe provine de la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Constanța  detașată în anul 2019  la Curtea de Apel București.
 
Expertiză: Magistratul deține titlul de doctorand și este o prezență activă în mediul academic juridic. Este cunoscută pentru articolele sale pe JURIDICE.ro, unde pledează pentru o „reumanizare” a profesiei și o independență reală față de birocrația digitală.
 
Viziunea asupra Digitalizării: Într-o analiză publicată pe Juridice.ro, aceasta a argumentat necesitatea unei reforme a normelor de procedură pentru a permite o interacțiune directă și eficientă a magistratului cu sistemul informatic, contestând barierele administrative care pot limita celeritatea procesului.

UPDATE

În e-mailul primit de la doamna judecător Liliana Cristina Alexe în data de 31 martie 2026, magistratul a făcut următoarele precizări privind parcursul său profesional.

 În acest spațiu vă spun, pentru început, că eu sunt magistrat al instanțelor din București, respectiv Tribunalul București în care am activat timp de 5 ani, în perioada 15 iunie 2013 - 30 iunie 2018.

        Ulterior, am promovat la Curtea de Apel București începând cu data de 01 iulie 2018, având până în prezent aproape 8 ani în Curtea de Apel București. 

        În Curtea de Apel Constanța nu am funcționat decât o perioadă extrem de scurtă de 7 luni, în perioada 01.12.2018 - 15.07.2019, când am revenit în Curtea de Apel București.

 
Cristina Ardeleanu: De la conducerea secției la instanța supremă
 
În timp ce procesul disciplinar își urma cursul, parcursul profesional al judecătoarei Cristina Ardeleanu a marcat o etapă decisivă.
 
Activitatea la CAB: În perioada în care a deținut funcția de președinte delegat al Secției a VIII-a de Contencios de la Curtea de Apel București, a gestionat cauze de o complexitate extremă.
 
Cazul Călin Georgescu: În această etapă a carierei sale la CAB, a făcut parte din completul care a respins cererea de desființare a deciziilor BEC privind anularea alegerilor prezidențiale, o decizie de o responsabilitate sistemică uriașă.
 
Promovarea la ICCJ: În baza rezultatelor concursului de promovare, aceasta a fost admisă ca judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție (Secția de Contencios Administrativ și Fiscal) la începutul anului 2025.
 

 
Recunoaștere: CSM a evidențiat anterior , prin Hotărârea nr. 441/2024, conduita sa profesională remarcabilă și experiența managerială dobândită în peste 17 ani de carieră
 
Magistratul Cristina Ardeleanu este căsătorită cu procurorul Ardeleanu Ionuț în prezent procuror  DNA, provenit din DIICOT. În declarația de avere completată în februarie 2025 cu ocazia promovare la ÎCCJ Cristina Ardeleanu a declarat că l-a împrumutat pe Marius Voineag șeful DNA cu suma de 25.000 lei .
 
„Bomba” de la Constanța: Excepția care poate bloca totul
 
Cu doar câteva zile înainte de termenul decisiv de la ÎCCJ, Liliana Cătălina Alexe a deschis un nou front la Tribunalul Constanța (Dosar 1794/118/2026).
 
Obiect: Anularea actului administrativ (ordin de serviciu/raport de delegare).
 
Părți: Reclamanta Liliana Cătălina Alexe îi cheamă în judecată pe Președintele CAB, Colegiul de Conducere și pe judecător Cristina Ardeleanu.
 
Strategia Juridică: Acest proces vizează legalitatea ordinelor interne care au fundamentat sancțiunea disciplinară.  Mai exact , Alexe atacă legalitatea actelor administrative și a rapoartelor de serviciu emise de conducerea CAB în perioada 2024-2025 (intervalul în care Ardeleanu conducea Secția a VIII-a).
 
Efectul Juridic: Dacă Tribunalul Constanța decide că acele ordine administrative au fost nelegale, sancțiunea disciplinară rămâne fără fundament. Se anticipează solicitarea de suspendare a cauzei la ÎCCJ până la soluționarea litigiului de la malul mării.

UPDATE

Prin același e-mail, primit de la judecător Liliana Cristina Alexe, magistratul a făcut următoarea mențiune:
 

„Litigiul de la Tribunalul Constanța are în vedere anularea unui mesaj WhatsApp considerat a fi «act administrativ»”       

 


Cronologia unui proces disciplinar: există o diferență mare între momentul săvârșirii faptei și momentul aplicării sancțiunii
 
Fapta a avut loc când Ardeleanu era Președinte delegat al Secției a VIII-a de Contencios de la Curtea de Apel București.
 
Pentru ca un judecător să primească o sancțiune în noiembrie 2025, faptele au fost cercetate anterior.
 
Mai 2023: Liliana Cătălina Alexe (detașată de la Constanța la București) acordă interviul „Women in Law”, unde vorbește despre „uși deschise doar pentru unii” și despre „prețul” nonconformismului.
 
Iulie  2023: Scrie poezia despre „oamenii care-ți dau sentință”, semn că tensiunile la Secția a VIII-a CAB începuseră deja.
 
21 Martie 2024: CSM prelungește delegarea Cristinei Ardeleanu ca Președinte al Secției a VIII-a de Contencios (CAB). Ea este în continuare e șefa ierarhică a judecătoarei Alexe.
 
Momentul faptei: Cel mai probabil, evenimentele cu ECRIS-ul s-au petrecut în cursul anului 2024 sau începutul anului 2025, perioadă în care Cristina Ardeleanu era încă Președinta Secției a VIII-a la Curtea de Apel București (așa cum arată documentul de delegare din martie 2024). În acest interval se petrec faptele reținute de Inspecția Judiciară. Alexe folosește parola grefierului pentru a închide documente în ECRIS, sfidând ordinul președintelui instanței. Ardeleanu este încă la CAB și gestionează secția.
 
Februarie 2025: Cristina Ardeleanu părăsește CAB și promovează ca judecător la Înalta Curte (ICCJ).
 
Momentul sesizării: Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară pe 12 august 2025. Așadar, controlul a vizat activitatea anterioară a judecătoarei  Alexe, când Ardeleanu îi era șefă directă.
 
18 Noiembrie 2025: Secția pentru judecători a CSM o sancționează pe Liliana Cătălina Alexe cu Avertisment.
 
Notă: Decizia are opinie separată (3 judecători au vrut achitarea), ceea ce îi dă speranțe doamnei Alexe pentru recurs.
 
Decembrie 2025: Liliana Cătălina Alexe înregistrează recursul la ÎCCJ (Dosar 2433/1/2025), unde are calitatea de Reclamantă (recurent). Ea cere anularea deciziei CSM.
 
27 Martie 2026: Cu doar 3 zile înainte de termenul de la ICCJ, Alexe deschide „frontul de la Constanța” (Dosar 1794/118/2026). Aici atacă legalitatea actelor administrative semnate de Ardeleanu și conducerea CAB în 2024.
 
30 Martie 2026: Procesul de la ÎCCJ: Liliana Cătălina Alexe se prezintă în fața Completului de 5 Judecători de la Înalta Curte.
 
Miza posibilă : Ea poate cere suspendarea procesului de la ICCJ până când Tribunalul Constanța decide dacă actele lui Ardeleanu (fosta șefă, acum colegă la ICCJ cu judecătorii din complet) au fost legale.
 
De ce este importantă această cronologie?
 
Ea arată că procesul de la Constanța nu este o „întâmplare”, ci o mutare tactică.
 
Sancțiunea a venit în noiembrie 2025 pentru fapte din timpul mandatului lui Ardeleanu la CAB (2024).
 
Recursul de la ÎCCJ (unde Alexe e reclamantă) este acum blocat simbolic de acest proces de la Constanța.
 
Practic, Alexe încearcă să demonstreze că „rădăcina” sancțiunii (ordinul administrativ din 2024) este putredă, pentru ca „fructul” (avertismentul din 2025) să fie anulat de Înalta Curte în 2026.
 
 
Concluzie: Un duel de principii
 
Suntem în fața unei situații juridice inedite: un magistrat sancționat (Alexe) contestă la Constanța deciziile administrative ale unui fost șef ierarhic (Ardeleanu). Răspunsul va defini standardele de disciplină și libertate profesională în magistratura viitorului.
 
Este o bătălie între magistratul-reformator, care vede grefierul ca pe un asistent, nu ca pe un „paznic al parolei”, și magistratul-ierarhic, care a urcat toate treptele succesului respectând cu strictețe regulamentele.

Declarația integrală a judecătorului Liliana Cătălina Alexe
 
Pentru a asigura dreptul publicului la o informare corectă și completă, redăm în totalitate precizările transmise de magistrat:
„Eu sunt Liliana Cătălina Alexe, judecător al Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, din 01.07.2018.
Prin această declarație urmăresc să îndrept inadvertențele strecurate în articolul dumneavoastră "Războiul ECRIS" în justiție se împarte între ICCJ și Tribunalul Constanța! Duelul juridic dintre magistrații Liliana Cătălina Alexe și Cristina Ardeleanu" apărut în data de 30 martie 2026, ora 17.00, în ediția online a ziarului "Ziua de Constanța".

Am luat în considerare să formulez răspunsul pentru dimensiunea publică a litigiului.

Am apreciat că nu este suficient UPDATE-ul realizat de dumneavoastră in data de 31 martie 2026 (miercuri), când au fost inserate în materialul inițial din 30 martie 2026 precizările mele transmise (în cursul nopții de marți) pe adresa de e-mail a redacției ziarului în referință la parcursul meu profesional și obiectul litigiului de la instanța Tribunalului Constanța, mulțumindu-vă, totodată, că au fost inserate, de îndată, în articol.

Însă, dragii mei, dreptul la informare corectă nu a fost acoperit, drept urmare, cu rezerva rezultată din statutul de magistrat dublat de acela de reclamant în dosarul nr. 1794/118/2026, mă voi strădui să formulez precizări, fiind imperios necesar restabilirea unei succesiuni corecte a datelor publice, și nu a datelor de speță.

În primul rând, mi-ați stabilit, fără să mă întrebați, un traseu profesional greșit.

Am funcționat DOAR 7 luni în Curtea de Apel Constanța, ceea ce este un timp extrem de mic intr-o carieră de judecător de 20 ani și 4 luni. Am fost, sunt și voi fi mereu judecător al instanțelor bucureștene, respectiv Tribunalul București, în care am funcționat 5 ani în Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal, în perioada 15 iunie 2013 - 30 iunie 2018.

Ulterior, am promovat la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal (Secția Veche), începând cu data de 01 iulie 2018, unde sunt și în prezent.

Prin urmare, sunt de 8 ani în Curtea de Apel București, instanța pe care o iubesc din toată inima mea. Am avut un tranzit scurt prin Curtea de Apel Constanța, în perioada 01.12.2018 - 14.07.2019, ușor peste 6 luni. În data de 15 iulie 2019 am revenit în Curtea de Apel București. Și aici am rămas.

Contextul prezentat de ziar potrivit cu care "conflictul își are rădăcinile în mutarea mea între Curțile de Apel Constanța și București" este profund greșit. La fel de greșit ca și concluzia că am venit dintr-o instanță cu o altă dinamică, sugerând că aceasta ar fi Curtea de Apel Constanța. Un NU hotărât.

Înainte de a ajunge în Curtea de Apel București, am venit din Tribunalul București. Deși cred că vă era cunoscut acest fapt, din datele publice despre mine, nu menționați defel instanța Tribunalului București, provocând artificial un conflict legat de Constanța. Cei 13 ani de când funcționez în instanțele din București determină afirmația cu putere: Sunt judecător al Bucureștiului.

Mai departe, am venit din regulile administrative ale Tribunalului București, unde colegii mei au dreptul de a-și publica și închide în sistemul informatic ECRIS al instanței hotărârile judecătorești și încheierile în care sunt redactori, deci, redactate personal. Deci, eu vin din dinamica Tribunalului București, nu a regulilor instanței de la Constanța.

În acest punct, precizez, în clar, că instanța Tribunalului Constanța a fost aleasă în temeiul art. 127 alin. 1 Cod procedură civilă. Având calitate de judecător reclamant, am sesizat, potrivit textului de procedură civilă mai sus evocat, instanța Tribunalului Constanța aflată în circumscripția Curtii de Apel Constanța, curte ce este învecinată cu Curtea de Apel București, unde eu îmi desfășor activitatea. Dispoziția art. 127 alin. 1 CPC are caracter imperativ în chestiunea competenței pentru o cerere de chemare în judecată formulată de un judecător - reclamant. Deci, obligație legală, nimic strategic în alegerea Tribunalului Constanța, cum ați încercat să sugerați în materialul de presă din 30 martie 2026.

În al doilea rând, NU EXISTĂ nici un război ECRIS (deci, juridic) între mine și d-na judecător Cristina Ardeleanu, fost președinte al Secției a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, la data comunicării unei informări de tip notificare WhatsApp. Ținând seama de nevoia de informare a cititorilor ziarului dumneavoastră și în date ce au deja caracter public (Consiliul Superior al Magistraturii publicând, pentru prima dată, în 24 martie 2026, pe seit-ul Consiluluiui, un comunicat de presă, redând în parte, fragmente din hotărârea mea de sancționare) precizez și următoarele:

• nu există vreun război cu d-na judecător Cristina Ardeleanu. Mai mult, am lucrat cu d-na judecător Ardeleanu în secția de contencios administrativ a Tribunalului București, ulterior în Curtea de Apel București, în condiții de colegialitate profesională. Vă solicit să nu creați un conflict artificial, așa de dragul de a fi.

D-na judecător Cristina Ardeleanu este doar intermediar al unui mesaj WhatsApp, pe care l-a scris în grupul WhatsApp al judecătorilor Secției a VIII-a CAF, ca fiind provenit din palierul de conducere al Curții de Apel București. Acest mesaj WhatsApp a fost considerat ulterior "dispoziția administrativă încalcată" de către Secția disciplinară a CSM, însă doar în majoritate, adică de către 5 judecători. Obiectul litigiului înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța nu este chiar "anularea unei dispoziții aministrative", ci anularea unui mesaj/ notificare WhatsApp, apreciind că o astfel de calificare este profund periculoasă pentru întregul regim al unui act administrativ așa cum îl cunoaștem cu toții. Nu este vorba de nicio strategie juridică, ci de exercitarea mijloacelor mele de apărare. Amintesc sumar, că în procesul disciplinar în recurs desfășurat în fața ICCJ - completul de 5 judecători, am invocat, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, excepția de nelegalitate a aceluiași mesaj WhatsApp calificat a avea regim administrativ. Intrucât excepția a fost respinsă de ICCJ în recurs, fapt pe care l-am luat în considerare anterior, am solicitat instanței de contencios de fond din Constanța controlul deplin asupra notificării WhatsApp, promovând acțiune în anularea mesajului WhatsApp. Ați vorbit în materialul de presă și de "anticiparea unui cereri de suspendare a cauzei la ICCJ până la soluționarea litigiului de la malul mării". Da, a fost formulată și o astfel de cerere întemeiată pe dispozițiile art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, cererea de suspendare fiind respinsă de ICCJ în ședința din 30 martie 2026, în sala de judecată. "Frontul de la Constanța", pe care îl evocați, este construit pe dispozițiile art. 127 alin. 1 Cod procedură civilă și tot la fel de bine putea fi orice instanță învecinată Curții de Apel București, cum ne obligă actul normativ al Codului.

Vă mai pot spune că procesul meu disciplinar la ICCJ a durat aproape 5 ore, de la ora 9.30 după orele 14, fiind poate, sub aspectul dezbaterilor, unul din cele mai lungi procese disciplinare.

Altfel, eu scriu si poezie, multe poezii fiind găzduite minunat de Juridice.ro, mulțumindu-le și pe această cale. Poezia "Sunt oameni " din care extrageți sintagma "oameni care-ți dau sentință" este o poezie de dragoste, în totalitate; se referă la oamenii cu care ne intersectăm pașii în viața privată, personală Nicio legătură cu instanța. Vă invit, cu grație, să citiți toate poeziile mele; eu scriu pentru oameni.

În referință la afirmația că "încerc să demonstrez că rădăcina sancțiunii este putredă" , arăt în clar că voi respecta mereu deciziile administrative luate de pe palierul conducerii și al organelor Curții mele de Apel. De altfel, am respectat și notificarea care ni s-a transmis în 09.01.2024, prin WhatsApp; mi-am închis propriile mele încheieri și hotărâri în care eram redactor doar în 2 luni: în august 2024 și decembrie 2024. Atât. Precizez și faptul că mi-am finalizat deja studiile doctorale.

În referință la viziunea (mea) asupra digitalizării , în care evocați o analiză publicată pe Juridice.ro, iarăși procedați greșit. Articolul din Juridice.ro, cu protecția GDPR, a preluat articolul meu ce a avut cu totul alt subiect.

S-a numit "Digitalizarea- mijloacele de comunicare a actelor de procedură- între tradiție și modernitate. Videoconferință ori sala de judecată- diluarea noțiunilor sau adaptarea la un nou concept?". Articolul a fost susținut în Conferința internațională a doctoranzilor în drept, Ediția a 14-a, desfășurată la Timișoara în data de 24 iunie 2022, organizată de Universitatea de Drept din Timișoara - Facultatea de Drept și Centrul European de Studii și Cercetări Juridice, tema Conferinței din 2022 fiind "Conformitatea, conformarea și conformismul în drept/ Conformity, compliance and conformism in law". Articolul meu a fost publicat în volumul Conferinței apărut la Editura Universul Juridic, București, 2022. Vă rog să comparați acest articol din sursa oficială, primară, cu materialul din Juridice.ro și veți observa că v-ați îndepărtat de obiectul așa-zisei fapte disciplinare.
Mă opresc aici cu precizările din acest răspuns, căci răspunzându-vă dumneavoastră aproape motivam o hotărârea a mea.

Pentru orice neclarități pot fi contactată de redacție și voi da lămuriri de îndată. Altfel, pentru date mai multe, în limita rezervelor profesionale, puteți lua legătura cu doamna mea avocat Georgiana Trandafir, care ar putea să vă ajute, în înțelegere, și cu alte informații ce pot satisface nevoia de informare publică.

Prin urmare, nu există vreun duel juridic între mine și d-na judecător Cristina Ardeleanu.”

 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Propuneri de delegări în funcții de conducere, în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, admise la CSM! Despre ce magistrați este vorba