Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:30 30 11 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Moștenirea din Constanța veche Academia Română se judecă pentru testamentul Elenei Movilă cu Primăria Constanța. Ce decizie a luat Curtea de Apel

ro

29 Oct, 2020 00:00 1260 Marime text
  • În 1940, Elena Movilă a lăsat, prin testament, o parte din imobilele deținute de boierul Ioan Movilă Academiei Române.
  • Printre aceste imobile se aflau și prăvălioarele situate în Constanța, în Piața Independenței, la numărul 15.
  • Acesta este punctul de plecare al procesului intentat Primăriei Constanța de către Academia Română.
  • Dosarul are numărul 6222/118/2019 și a fost recent reînregistrat pe rolul Secției civile a Tribunalului Constanța, după ce Curtea de Apel Constanța a decis rejudecarea cazului.

Odinioară, prăvăliile din Piața Independenței, denumită în prezent Piața Ovidiu, aduceau renumele orășelului de la mal de mare ce creștea rapid, sub impulsul dat de portul de la Marea Neagră ce începea să prindă contur.

Unul dintre cei mai înstăriți proprietari din zonă era marele boier Ioan Movilă, a cărui soție, Elena Movilă, a lăsat, prin testament, o parte din imobilele deținute de acesta Academiei Române. Printre aceste imobile se aflau și prăvălioarele situate în Constanța, în Piața Independenței, la numărul 15.

„Aceste imobile au poziție foarte avantajoasă“

Executorul testamentar al Elenei Movilă, fiul său, Sever, a fost însărcinat „să caute pe cât posibil să obțină maximum de preț, căci ambele aceste imobile au poziție foarte avantajoasă

Din suma cuvenită, Academia urma să cumpere efecte de stat al căror venit era lăsat fiilor Elenei, Sever şi Caton, pe toată durata vieţii acestora. După moartea lor, efectele constituiau parte cuvenită Academiei Române.

Acesta este punctul de plecare al procesului intentat Primăriei Constanța de către Academia Română.

Cazul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța în anul 2019, însă recent Curtea de Apel Constanța a luat recent o decizie în cauză.

Curtea de Apel a obligat Tribunalul să rejudece dosarul, după ce magistrații de la Tribunal hotărâseră să respingă acțiunea Academiei Române.


Dosarul are numărul 6222/118/2019 și a fost recent reînregistrat pe rolul Secției civile a Tribunalului Constanța, primul termen în rejudecare fiind fixat la data de 29 ianuarie 2021, de la ora 11.00.

Măsuri compensatorii pentru imobilul din Piața Independenței

În cerere de chemare în judecată formulată de către reprezentanții Academiei Române și transmisă Tribunalului Constanța în octombrie 2019, se arată că Academia a formulat, în contradictoriu cu Primăria Municipiului Constanța, contestație împotriva Dispoziției de primar nr. 3875/09.09.2019.

Se solicita „anularea dispoziției și obligarea la acordarea de măsuri compensatorii (...) pentru cota de ¼ din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Constanța, Piața Independenței nr. 15 (parter și mansardă, 14 încăperi)“, potrivit Hotărârii nr. 243/2020, citată pe www.rolii.ro.

Se mai arată în documentul menționat faptul că „în motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că a înaintat notificarea nr. 480/09.11.2001, prin care a arătat că o cotă de ¼ din dreptul de proprietate a intrat în patrimoniul Academiei prin legat instituit de numita Elena Movilă în anul 1940, iar în anul 1948, imobilul a trecut în proprietatea statului, respectiv Ministerul Afacerilor Interne“.

Din testamentul Elenei Movilă

Ca o paranteză, trebuie menționat că, în volumul „Bătălia pentru Basarabia (1941-1944)“, coordonată de istoricul Gheorghe Buzatu și publicată în 2011, în capitolul „1940: Un an din istoria Academiei Române“, de Dorina N. Rusu, se arată următoarele:

„O donație importantă a primit Academia Română și din partea Elenei Movilă. Prin testamentul olograf din 20 martie 1940, ea dispunea în favoarea supremei instituții de cultură și de știință de cotitatea disponibilă a averii sale («partea sufletului»), astfel cum ar fi rezultat din vânzarea caselor din București, strada Latină nr. 3, «împreună cu tot locul lor», cum și a prăvăliilor situate în Constanța, Piața Independenței nr. 15, însărcinându-l pe fiul său, Sever Movilă, executor testamentar «să caute pe cât posibil să obțină maximum de preț, căci ambele aceste două imobile au poziție foarte avantajoasă».“

Se mai arată în sursa citată că „din suma cuvenită, Academia urma să cumpere efete de stat, al căror venit era lăsat fiilor Elenei Movilă, Sever și Caton, pe toată durata vieții acestora. După moartea lor, efectele constituiau partea cuvenită Academiei Române“.

Bunurile ajung la Ministerul Afacerilor Interne

În 1944, Elena Movilă moare.

Ulterior, în Monitorul Oficial al României (partea I B) nr. 260 din 8 noiembrie 1948, citat de reputata autoare dobrogeană Aurelia Lăpușan, apar inclusiv imobilele din Constanța, din Piața Independenței, ca fiind lăsate prin testament Ministerului Afacerilor Interne.

Pentru a reveni la procesul intentat Primăriei Constanța de către Academia Română, avocații primăriei au cerut, de la bun început, respingerea cererii formulate de instituția de cultură și de științe.

Ce spune Primăria Constanța

Avocații au argumentat că „reclamanta nu a făcut dovada că era proprietară la momentul preluării abuzive, în condițiile în care mențiunea din testament a fost în sensul lăsării cotei de ¼ din suma de bani ce se va obține din vânzarea imobilelor testatoarei, inclusiv cel din Constanța, bani cu care se vor cumpăra efecte – obligațiuni în vederea întreținerii unui cămin de bătrâni“, se arată în Hotărârea nr. 243/2020 a Tribunalului Constanța, citată pe Jurindex.

Mai departe, în documentul citat se mai menționează și că Primăria Constanța „a arătat că reclamanta nu a făcut dovada că este moștenitorul fostului proprietar, neavând nicio relevanță ce a testat Movilă Sever, pentru că Academia a invocat ca autor pe Movilă Elena“.

Excepție invocată de instanță

Încă de la primul termen de judecată, în momentul în care cazul era analizat inițial de Tribunalul Constanța, instanța Tribunalului a invocat din oficiu și, ulterior, a admis excepția potrivit căreia Academia nu ar fi trebuit să cheme în judecată instituția Primăriei Constanța, în acest caz, ci pe „Primarul Municipiului Constanța“.

Astfel, pe data de 7 februarie 2020, acțiunea Academiei a fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane „lipsite de calitate procesuală de folosință“.

Curtea decide rejudecarea

Nemulțumită de această decizie, Academia Română a declarat apel, care a fost admis de Curtea de Apel Constanța, la data de 18 septembrie 2020.

Curtea de Apel a casat hotărârea inițială a Tribunalului Constanța și a decis ca procesul să fie rejudecat, la aceeași instanță.

În acest context, dosarul a fost reînregistrat recent la Secția I Civilă a Tribunalului Constanța, unde urmează să fie analizat la termenul din 29 ianuarie 2021.



Citește și:

Ivonna Movila, in 1999:
"Viata mea a fost si a ramas un lung proces de restitutio"


Giurgiucanu, procuristul latifundiar "descendent" al Movilestilor

Constanţa de odinioară:
Averea Movileştilor. Crăciunul deposedărilor (lV)

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii